VIZIUNEA CULTURALĂ ROMĀNEASCĂ (II)

VIZIUNEA CULTURAL ROM NEASC (II)

DESCHIDERI SPRE CULTURA EUROPEI.

ARTELE SPECTACOLULUI. /

MARILE SINTEZE SI MARII PRECURSORI.

Deschideri spre cultura Europei. O mare parte a fenomenului cultural om nesc din perioada interbelica se situeaza dincolo de limitele identificarii sau iunerii n valoare a specificului national. Aceasta nu nseamna nici negarea sau onorarea lui programatica, ci doar detasarea a numeroase spirite creatoare fata le o problematica oricum abundent ilustrata n cultura epocii. Printre cei la care e manifesta aceasta detasare, cātiva īsi pun explicit problema sincronismului cu niscarea europeana de idei. De obicei, ei reprezinta ceea ce s-a numit avan-larda", miscarile cele mai explicit angajate n ruperea de traditie, de negare a icesteia si, uneori, de nlocuire a ei cu noi forme culturale. Dar, substanta anomenului de detasare fata de traditionalism nu o reprezinta avangardistii, ci urna tuturor creatiilor care īsi cauta fagase proprii, fara a se preocupa de legarea traditiei, tot asa cum nu se intereseaza nici de imitarea ei programatica )esigur ca ele nu apar din nimic, dar nici nu-si fac un obiectiv din constientizarea au din afisarea ascendentelor spirituale.

n literatura, un exemplu l constituie, n acest sens, activitatea din jurul evistei Sburatorul" si al cenaclului sau, sub ndrumarea criticului Eugen .ovinescu. ncep nd sa apara la scurt timp dupa terminarea razboiului (1919), Sburatorul" a fost o veritabila pepiniera a valorilor literaturii interbelice, n paginile ale public nd Cam// Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Anton io/ban, //arie Voronca si alti scriitori, precum si critici de prima marime ca Tudor /ianu, George Calinescu, Vladimir Streinu, E Lovinescu. Diversitatea operelor icestor creatori ne prezinta Sburatorul" mai mult ca pe un mediu proprice afirmarii alorilor dec t ca pe un loc al experimentarii sau aplicarii unei anumite doctrine. ireste, nu ne putem limita la cercul mai mult sau mai putin fidel Sburatorului", itunci c nd ne referim la valorile literaturii interbelice. Tudor Arghezi, Ion \/linulescu, Cezar Petrescu, George Bacovia sunt nume dintre cele mai roeminente, care se pot cita n sprijinul ilustrarii desprinderii de cautarea pecificului national, dupa cum orientarea opusa īsi gaseste o stralucita eprezentare n opera lui Mihail Sadoveanu, sau a lui Octavian Goga.

Tot n perioada interbelica se plaseaza n cea mai mare parte, si activitatea reatoare a c torva scriitori de origine rom na care īsi redacteaza operele n limba ■anceza, bucur ndu-se, astfel, de o mai rapida integrare n patrimoniul culturii ■uropene care, prin continutul acestor opere, ia adesea contact cu valori ale imbiantei spirituale din Rom nia. Este vorba despre poetele Elena Vacarescu si \nna de Noailles, de scriitorii principesa Martha Bibescu si Pana/t /strat/. De

facturi stilistice si tematice foarte deo­sebite, ei reprezinta porti deschise ale Europei catre cultura rom na

Un loc aparte l ocupa miscarea de avangarda, grupata n jurul revistei Contemporanul", si a altor periodice cu aparitii de mai scurta durata Integral", Unu", 75 HP"). Conturata din anii primului razboi mondial, c nd Tristan Tzara, originar din Rom nia, participa la nasterea dadaismului la Zurich, aceasta miscare, la care se asociaza tendinte suprarealiste, dar si cubiste, n artele plastice, avea sa se manifeste pe parcursul ntregii perioade interbelice, fara a cunoaste totusi o prea larga audienta n r ndurile publicului ro­m nesc, mai predispus la receptarea for­melor traditionale ale culturii. Prin actiunea culturala a avangardei, Rom nia interbe­lica se situeaza n pas cu experimentele culturale cele mai recente ale ntregii Europe, dar, la fel ca si n restul conti­nentului, impactul socio-cultural al curen­telor de avangarda ram ne unul restr ns, datorita lipsei de identificare cu gustul

Mircea Eliade

Piata Senatului din Bucuresti

ajontatii consumatorilor de cultura, pe care, dimpotriva īsi propune sistematic 3-i socheze, sa le zdruncine mentalitile prea conformiste. Fenomenul /angardist este receptat n mod similar, indiferent daca manifestarile sale ivesc literatura sau artele. Singurul domeniu n care modernismul, nu fara iele concesii, a reusit sa se afirme n mod mai durabil, este arhitectura; aici jbismul, bazat pe o conceptie functional ista īsi cāstiga adepti influentānd scisiv schimbarile pe care perioada interbelica, mai ales deceniul al patrulea, l juce n aspectul oraselor rom nesti. Acum se ncetateneste tipul de constructie itial numit block-house, de unde deriva termenul, acum at t de rasp ndit, iloc". Arhitecti cu o viziune moderna nzestreaza centrul Bucurestiului si alte ■ase mari, cu astfel de constructii (de exemplu blocul ARO - actualul nematograf Patria" - opera a arhitectului Horia Creanga Alti arhitecti, ca larcel lancu, prefera formula cubista pentru imobile de dimensiuni mai mici, vile antru una sau doua familii, formula care cunoaste un relativ succes, reusind sa jca treptat la nlocuirea casei traditionale orasenesti, cu imobile care, prin lodificari ale planului, dar mai ales datorita aspectului fatadelor, reprezinta couri ale arhitecturii cubiste.

n artele plastice, fenomenul receptarii modernismului se produce semanator cu acela din literatura n general, artistii rom ni nu l cauta, dar nici u-l refuza. Prin formatie, dar si prin structura sufleteasca, ei se asociaza mai ine tendintelor moderate care continua sa detina suprematia si n restul uropei. Totusi, spre deosebire de Occidentul grabit n schimbarea stilurilor n rta n Rom nia, un stil odata adoptat supravietuieste ndelung si este dus p na i ultimele lui consecinte.

Astfel impresionismul, care constituise o noutate la sf rsitul secolului I XIX-lea, abandonat si chiar combatut la nceputul veacului nostru, mai ales n ranta, patria sa, la noi dainuie p na spre mijlocul secolului al XX-lea, iar xponentii sai adera, uneori concomitent, si la curente aparute n vest tocmai ca actii anti-impresioniste. Asa se nt mpla n cazul pictorului Nicolae Darascu, n le carui tablouri descoperim, alternativ, formule impresioniste, cubiste, expre-ioniste. Explicatia acestui fenomen tine de radacinile mai ndepartate ale culturii Dm nesti, si de aceea fenomenul trebuie notat ca o simpla particularitate a icturii roTn nesti interbelice. Aceasta epoca ne-a lasat si n domeniul artelor lastice o mostenire dintre cele mai bogate. Gh. Petrascu, Th. Pallady, IN. Tonitza, losif Iser, N. Darascu, Jean Al. Steriadi, Cecilia Cutescu-Storck, :ustatiu Stoenescu, Nagy Albert, Hans Eder, sunt nume de pictori din Rom nia iterbelica, oric nd posibil de alaturat unor valori europene ale timpului lor. iculptura cunoaste si ea o reprezentare de prestigiu n acea perioada, prin naestri ca Br ncusi, Ion Jalea, Fr. Storck, C. Medrea, Oscar Han si altii. Este remea c nd orasele tarii se mbogatesc cu o impresionanta zestre de statui si lonumente, comandate artistilor rom ni sau straini (Monumentul Eroilor Aerului, utor Lidia Kotzebue, statuile lui Constantin Br ncoveanu si Mihail (ogalniceanu, autor Oscar Han, statuia Regelui Caro/ monumentul Regelui 'erdinand, strajuit de patru Victorii naripate, statuia lui Ion IC. Bratianu, autor van Mistrovic, din Bucuresti, Monumentul lui M. Eminescu de la lasi, autor lichard Hette, Monumentul Eroilor C.F.R. din Bucuresti, autori Ion Jalea si Cornel Medrea, s.a.). n acelasi timp, n numeroase localitati din tara se ridica nonumente n amintirea localnicilor cazuti n lupta n timpul primului razboi nondial, monumente care, de la caz la caz, pot fi simple cruci sau obeliscuri

nsotite de placi comemorative cu numele eroilor, sau pot fi statui de ostasi ori reprezentari alegorice. Numai n Bu­curesti, din aceasta categorie fac parte si Monumentul Geniului (Leul), autor Spi-ridon Georgescu, Monumentul Eroilor Sanitari, autor Raffaello Romanelli, Monu­mentul Infanteriei (disparut), Monumentul Corpului Didactic (disparut), sau acelea, mai putin cunoscute, de pe strada Sil­vestru si din cartierul Damaroaia. Numarul lor mare ne sugereaza amploarea miscarii ' de ntretinere a cultului eroilor, dar atesta, totodata, dubla functie civica si urbanistica pe care sculptura si-o asuma tot mai des, parasind saloanele pentru pietele publice. Asemenea literaturii, si artele plas­tice cunosc, n perioada interbelica, feno­menul avangardei, nceput, de fapt, nca din primii ani ai secolului al XX-lea. Revista Contemporanul" este, si n acest caz, cea n jurul careia se grupeaza spiritele cele mai nnoitoare. n pictura, curentele moderniste pe care le gasim reprezentate sunt cubismul (Marcel lancu si M.H. Maxy) si suprarealismul (Corne/iu Mihailescu si Victor Brauner). n sculptura, personalitatea cea mai marcanta ram ne Constantin Br ncusi, prin ansamblul monumental de la Tg. Jiu, cuprinz nd Coloana infinitului, Poarta sarutuluis\ Masa tacerii, dedicate

Masa tacerii" de Constantin Br ncusi

toate cinstirii eroilor razboiului de re ntregire. Prin activitatea sa desfasurata n Occident, el aduce o recunoastere larga a valorilor culturii rom ne, din traditiile careia artistul īsi ia, adesea, motivele pe care le prelucreaza, d ndu-le sensuri simbolice. O alta personalitate a artei moderne din Rom nia este Hans Mattis-Teutsch, pictor pe care stilizarea formelor l mpinge adesea dincolo de limita figurativului, n domeniul artei abstracte.

Artele spectacolului. Printre artele care cunosc o nflorire n perioada interbelica se numara si acelea ale spectacolului: teatrul dramatic si de comedie, opera, opereta, baletul, revista, ca si activitatea de concerte a Filarmonicii. In fiecare dintre aceste domenii, la care se adauga si recent aparutul teatru radiofonic, se afirma personalitati de mare renume. O parte din aceste manifestari artistice sunt subventionate de stat; astfel, este cazul Teatrelor Nationale (din Bucuresti, Cluj, lasi, Chisinau, Cernauti si Craiova), a Operelor (Bucuresti si Cluj). George Vraca, Aurel Storin, Lucia Sturdza Bulandra sunt c teva din numele reprezentative ale scenei teatrale interbelice; li se alatura, pentru genul revistei, personalitatea inconfundabrla a lui Constantin Tanase. Baletul clasic īsi are, la r ndul sau, reprezentanti de prestigiu, ca Elena Penescu-Liciu, iar cel modern este ilustrat ndeosebi de Floria Capsali. Pe scena Operei Rom ne evolueaza mari artisti lirici: Margareta Metaxa, Valentina Cretoiu, Dinu Badescu, serban Tassian, Petre stefanescu Goanga Altii, originari din Rom nia, duc faima tarii pe marile scene ale lumii (sopranele Florica Cristoforeanu si Pia Igy).

Tot de aceasta epoca sunt legate nceputurile cinematografiei rom nesti. Cea mai importanta realizare o constituie ecranizarea piesei lui I.L. Caragiale O noapte furtunoasa", realizata de regizorul Jean Georgescu (cu protagonisti ca Al. Giugaru, Radu Beligan, George Demetru).

Muzica rom neasca traverseaza si ea, o epoca foarte prospera n anii dintre cele doua razboaie. Creatia originala, aflata predominant sub semnul inspiratiei folclorice, este reprezentata prin personalitati pe care le-am amintit deja n legatura cu punerea n valoare a tezaurului traditiei nationale. Incontestabilul apogeu valoric este atins prin opera lui George Enescu, a carui activitate de dirijor si de violonist o completeaza pe cea componistica. Dinu Lipatti, la r ndul sau, mbina preocuparea pentru compozitie cu stralucita cariera de pianist, n timp ce Cella Delavrancea īsi mparte activitatea ntre concertele de pian si vocatia de prozator. n sf rsit, arta dirijorala cunoaste si ea succese prin mari sefi de orchestra, ca George Georgescu si Ionel Per/ea.

Alte genuri muzicale se afirma si ele, n deceniile interbelice. Ion Vasilescu, Ionel Fernic, C/aude Romano fiind doar cātiva din cei mai populari compozitori de muzica usoara. Muzica populara interpretata de Maria Tanase sau de taraful lui Grigoras Din/cu reuseste, n acea epoca, sa retina nu numai atentia publicului rom nesc, ci si sa repurteze succese internationale, cucerind auditoriul n turneele din Statele Unite.

Marile sinteze si marii precursori. Dar, dincolo de aceste manifestari mai direct accesibile unui public numeros, cultura rom na din perioada interbelica a nsumat o bogata opera teoretica, de conceptie, n diferite ramuri ale disciplinelor umaniste. Ea se ilustreaza prin nume de mare prestigiu, unele dintre ele cunoscute dincolo de hotarele tarii. Caracteristic este efortul de sinteza pe care l

fac creatorii din diferite domenii, desi demersurile analitice nu lipsesc nici ele, adeseori preced nd sinteza n opera aceluiasi teoretician. Este cazul lui George . Calinescu ( Istoria literaturii rom ne de la origini p na n prezent"), al lui Eugen Lovinescu ( Istoria civilizatiei rom ne moderne"), al lui Tudor Vianu (Arta prozatorilor rom ni"), al lui N. Bagdasar ( Istoria filosofiei rom nesti"). Dupa cum ne-o demonstreaza exemplele citate, atractia sintezei se manifesta n cultura rom na ntr-un moment c nd exista certitudinea maturizarii ei si atingerii unui apogeu valoric; nu este deci, nt mplator, ca tocmai sintezele enumerate anterior au sensul unei retrospective, al unor bilanturi critice, al unei contemplari reflexive pe care cultura rom neasca moderna si-o dedica sie dupa mai bine de un secol de acumulari. Vocatia pentru sinteza nu se rezuma nsa la aceste studii ample cu caracter retrospectiv. Definirea unor sisteme proprii de g ndire se mani­festase si la generatiile precedente; o regasim, acum, n tot mai multe domenii ale creatiei teoretice. Dar, chiar si atunci c nd studiile nu se ncheaga ntr-un sistem original, ele ating adesea cote de valoare la nivelul european al vremii.

n estetica si istoria literara n afara numelor deja citate, īsi continua activitatea, nceputa n perioara precedenta, Mihail Dragomirescu (1868-1942), sustinator al autonomiei esteticului si autor al unei teorii a capodoperei, pe care o expune n lucrarea sa "stiinta literaturii". Deseori contestat de generatia imediat urmatoare, el este repus pe un loc din fruntea ierarhiei esteticienilor rom ni de catre criticii tineri care vad n sistemul sau semne ale unei g ndiri de tip structuralist. Profesorul de estetica de la Universitatea din Cluj, Liviu Rusu (1901-1985), īsi sustine doctoratul la Sorbona cu teza principala Essay sur la creation artistique. Contribution une esthetique dynamique". serban Coculescu (1903-1959) matematician, poet si estetician se afirma ca unul din precursorii aplicarii metodelor matematice n domeniul estetic. Stabilit n Franta, el publica, sub pseudonimul Pius Servien, lucrari de referinta n acest domeniu aflat abia la nceput de drum ( Lss Rythmes comme introduction physique l'esthetique"). Un alt rom n stabilit n Franta, C. Matila Ghyka, īsi nscrie numele n aceeasi categorie a pionierilor cercetarilor de estetica realizate cu mijloace matematice. Lucrarea sa, Le Nombre d'Or, rites et rythmes pythagoriciens dans le developpement de la civilisation occidentale", publicata n 1931, constituie un element de referinta n aceasta noua directie a esteticii secolului nostru.

Alti rom ni se impun, de asemenea, atentiei cercurilor de specialisti din Occident prin operele lor teoretice n diferite domenii ale cercetarii umaniste sau n zonele de interferenta dintre sfera umanista si cea a stiintelor exacte. stefan Lupascu (Lupasco) se face cunoscut prin volumele La physique macroscopique et sa portee phi/osophique" si Les idees directrices d'une nouvelle philosophie des sciences", marc nd nceputul unei opere pe care o va continua si dupa al doilea razboi mondial. Un demers care poate fi considerat de pionierat stiintific l realizeaza stefan Odobleja cu a sa Psihologie consonantista", n care prefigureaza principii de baza ale ciberneticii.

Nu mai putin importante sunt si operele unor g nditori rom ni a caror receptare internationala nu a fost la fel de larga. Multi dintre ei ne apar confruntati cu tentatia de a construi adevarate sisteme filozofice, estetice, etice, Psihologice, caut nd raspunsuri globale si originale la marile ntrebari ale acestor domenii ale cunoasterii. Aceasta vocatie a sintezei duce mai departe o tendinta

pe care, incipient, o descopeream nca la precedenta generatie de carturari rom ni; ea poate fi, de asemenea, interpretata ca reflex al culturii ger­mane n al carei spirit s-au formulat cei mai multi dintre acesti beneficiari ai unor burse de studii n Germania sau Austria, al caror prestigiu n studiul filosofiei l depasea pe cel al Frantei catre care se simteau mai atrasi artistii si literatii. Constantin Radulescu-Motru Personalismul energetic", 1927), Lu­cian B/aga ( Trilogia cunoasterii' 1931-1934), P.P. Negulescu ( Geneza formelor culturii", 1934), Eugeniu Spe-rantia ( Psihologia g ndirii", 1922), Ion Petrovici ( Teoria notiunilor"), Mircea Florian ( Arta de a suferi", Tudor Vianu ( Estetica", reprezinta, prin lucrarile citate, tocmai aceasta tendinta prezenta n cultura rom na interbelica. G nditorii for­mati la scoala franceza manifesta n schimb, o nclinatie catre abordarea

ntr-un spirit eseistic, chiar si atunci c nd titlurile contrazic aceasta caracterizare:

D.D. Rosea ( Existenta tragica ncercare de sinteza filosofica", 1934), Dan

Badarau ( Essay sur la penssee", 1925), I.D. Gherea ( Le moix et le monde.

Essai d'une cosmogonie antropomorphique",

Activi si ei n perioada interbelica, Alexandru Bogza si Camil Petrescu'\s

construiesc adevarate sisteme filozofice, fara a le ncredinta nsa tiparului;

publicul va lua cunostinta de ele abia n anii '80 ai secolului nostru, ele

apartin nd totusi, de drept, epocii c nd au luat nastere.

Despre pictura lui Gh. Petrascu, din Pictura rom neasca in imagini":

Pentru ca, asa cum s-a observat, pictura lui Patrascu descopera acele spatii n care elementul se transforma n permanenta, obisnuitul devine viziune uimitoare a unei poezii cosmice lata, de pilda, interioarele nfatisate de Petrascu, nimic din intimismul traditional al tablourilor cu acest subiect... Petrascu a introdus n pictura moderna rom neasca o directie ale carei consecinte nu au fost, poate, descoperite nca n sensul lor cel mai ad nc. La granita dintre organic si mineral, lumea tablourilor lui evoca ntr-o poezie tacuta, de concentrata gravitate, o viziune n care palpabilul si misterul se nsotesc. Structura acestei arte cuprinde, deopotriva ntelegeri ale stravechii arte rom nesti si ale picturii europene a secolului al XX-lea; o sinteza cutezatoare ale carei nfaptuiri marcheaza n istoria artei rom nesti un moment dintre cele mai semnificative. Petrascu este incontestabil, daca nu un fondator de scoala, un ntemeietor de traditie artistica".

TEM

- Care a fost contributia artelor spectacolului la progresul culturii interbelice?