Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




VLADIMIR PUTIN DESPRE ROLUL RUSIEI ĪN REGIUNEA ASIA-PACIFIC ĪN SECOLUL AL XXI-LEA

istorie


VLADIMIR  PUTIN DESPRE  ROLUL  RUSIEI  ĪN  REGIUNEA  ASIA-PACIFIC ĪN  SECOLUL  AL  XXI-LEA



 Rolul Rusiei īn Regiunea Asia-Pacific īn secolul al XXI-lea a constituit tema centrala a Summit-ului de afaceri al Cooperarii Economice Asia-Pacific (CEAP) desfasurat la Shanghai. Principalul referat pe aceasta tema a fost prezentat īn fata elitei cercurilor de afaceri din regiune de presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin. Acesta a mentionat ca ,,alaturi de alte importante tari ale regiunii, care īsi accelereaza ritmul, Rusia de astazi, cu ceea ce are si cu vectorul sau de dezvoltare se deschide pentru īntreaga lume, īsi deschide uriasul sau spatiu de afaceri pentru o colaborare mai productiva''.

Potrivit afirmatiilor Presedintelui Rusiei, contribuim astfel si la cresterea independentei financiar-economice, tehnologice si informationale a Regiunii Asia-Pacific (RAP), unde traieste aproape 40% din populatia globului si care asigura 50% din volumul comertului mondial, iar viteza de dezvoltare pe care a luat-o economia rusa si climatul fiscal unic la toti parametrii vor face ca īn curānd Rusia sa devina ,,cea mai dinamica resursa de dezvoltare a īntregii RAP''.

,,Īn centrul atentiei noastre se afla permanent apararea drepturilor investitorilor atāt autohtoni, cāt si straini'' - a evidentiat Presedintele. ,,Este īncurajatoare dinamica investitiilor straine care intra īn sectorul nefinanciar al economiei - comert si alimentatie publica, transporturi, industria alimentara si cea a combustibililor'' - a declarat  Presedintele.

Dupa cum a aratat Vladimir Putin, produsul intern brut al Rusiei (PIB) a crescut anul trecut cu 8,3%, iar productia industriala cu 11,9%. ,,Anul acesta am scontat pe o crestere de 4%, dar se pare ca ea va fi de 5,5%. Rusia a pasit īntr-o noua perioada - aceea a cresterii echilibrate. Bugetul de stat se executa cu excedent. Se platesc regulat, īn termen si integral datoriile externe, īn numai cātiva ani, fara finantare externa. Cresc constant rezervele de aur ale tarii. Avem o recolta-record la cereale. Pentru prima oara īn ultimele cāteva decenii Rusia a īnceput sa aiba un real potential de export.''

Contam - a spus Vladimir Putin - ca la cresterea īn continuare a economiei noastre sa contribuie si extinderea colaborarii economice si come 20320j913u rciale cu partenerii straini. Rusia intentioneaza sa devina, īntr-un viitor foarte apropiat, membru al Organizatiei Mondiale a Comertului. ,,si speram ca tarile-membre ale CEAP sa ne sprijine īn aceasta directie'' - a adaugat Presedintele. ,,Locomotiva colaborarii noastre regionale - a apreciat Vladimir Putin - este  Forumul CEAP, īn cadrul caruia se realizeaza o serie īntreaga de proiecte''. El a declarat ca Rusia ar putea participa la construirea unei noi configuratii energetice a Regiunii Asia-Pacific.

Liderul rus a prezentat o prognoza potrivit careia, pāna īn anul 2020, cota regiunii Asia-Pacific īn consumul energetic mondial va creste pāna la 45%. Decalajul dintre rezervele proprii de resurse energetice si necesarul de aceste resurse al regiunii va creste, iar Rusia este dispusa sa conlucreze īn directia asigurarii securitatii energetic īn Regiunea Asia-Pacific.

,,Rusia este dispusa sa contribuie - pe termen lung - la stabilitatea pietii resurselor energetice. Actualele noastre rezerve de petrol si gaze din zonele estice ale Rusiei ne permit nu numai satisfacerea cererii interne, ci si livrarea unor mari cantitati la export'' - a mentionat Vladimir Putin. Cu o luna īn urma - a informat acesta - a fost semnat un acord prin care este prevazuta constructia, pāna īn anul 2005, a conductei de petrol ,,Rusia - China'', cu o lungime de 2400 km. ,,Anual, vor fi livrate vecinului nostru cāte 20 mil. tone petrol rusesc, urmānd ca īn perspectiva aceasta cantitate sa ajunga la 30 mil. tone'' - a spus Presedintele rus.

Cea mai mare companie de gaze a Rusiei - ,,Gazprom'' - participa la o licitatie īn vederea construirii īn Republica Populara China a conductei de gaze ,,Orient - Occident'', a declarat Putin. Se lucreaza la proiectul de transport al gazelor din zacamāntul Kovāktinskoe (regiunea Irkutk) spre China si Coreea. S-a trecut la realizarea cātorva proiecte de exploatare a zacamintelor de petrol si gaze de pe platforma continentala Sahalin, īn conditii de partajare profitului īntre parteneri. Īn cadrul acestor proiecte, partenerii occidentali ai Rusiei īsi propun sa construiasca o uzina de condensare a gazelor cu cea mai mare capacitate din lume. Beneficiari ai acestei productii pot deveni practic toate tarile din cadrul CEAP.

,,Cred ca bogata experienta a companiilor ruse īn domeniul prospectarii zacamintelor de petrol si gaze, al extinderii infrastructurii specifice si al folosirii noilor metode de forare este utila si partenerilor nostri'' - a subliniat Vladimir Putin.

Din noua configuratie energetica a regiunii pot face parte si puntile energetice dintre Rusia si Japonia, Coreea, China si alte tari, a aratat Presedintele. ,,Īn aceeasi cheie - a continuat liderul rus - vedem si elaborarea īn comun a unei tehnologii noi de reactoare si a unui ciclu nuclear care sa asigure un si mai īnalt grad de securitate, a unor proiecte legate de extinderea sferelor de utilizare a surselor alternative de energie.''

,,Multe din initiativele amintite de mine necesita, pentru a fi realizate, importante mijloace financiare, ca sa nu spun uriase. si īn aceasta privinta am vrea sa contam atāt pe traditionala noastra cooperare cu centrele financiare din Europa si SUA, cāt si cu comunitatea bancara a Asiei. Cred ca vom avea de lucru īn sfera energetica minimum 100 de ani'' - a apreciat Vladimir Putin.

Oprindu-se asupra problemei luptei cu terorismul si cu alte noi pericole care īngrijoreaza īntreaga omenire, Presedintele Rusiei a subliniat ca aceasta lupta trebuie sa aiba un caracter complex si de lunga durata.

Īn acest context, Vladimir Putin a declarat ca Rusia se pronunta īn primul rānd ,,pentru integrarea īn continuare īn economia mondiala si liberalizarea acesteia, pentru īnlaturarea barierelor din calea comertului si a investitiilor''.

Pentru o dezvoltare stabila si sigura este necesara perfectionarea sistemului de relatii internationale, care trebuie sa fie solid fundamentat pe principiile Dreptului international si ale institutiilor acestuia - ONU, Consiliul de Securitate al ONU, alte structuri internationale si regionale, a remarcat Presedintele Rusiei.

Vladimir Putin a propus comunitatii internationale sa creeze ,,cu eforturi comune'' un sistem juridic care sa permita o riposta rapida corespunzatoare la provocarile terorismului. Potrivit afirmatiilor sale, īn multe legislatii nationale nu exista o definire ,,precisa si clara a notiunii de terorism''. ,,Astazi, amenintarile sunt atāt de dure si globale, īncāt impun o riposta rapida adecvata; din pacate, instrumentarul juridic actual nu ofera o astfel de posibilitate, dar trebuie sa faca acest lucru'' - a spus Presedintele rus. ,,Trebuie sa cream, cu eforturi comune, un astfel de sistem juridic'' - a subliniat presedintele Rusiei, Vladimir Putin.


Liceul C.A. Rosetti - 49 de ani de la īnfiintare

Invatamantul romanesc fata cu Uniunea Europeana

Spre ce se indreapta Europa (si, deci, Romania) in materie de ediucatie? In ultimii 6-7 ani exista in cadrul UE o clara tendinta de asigurare a unor repere si "standarde" comune la nivel european si nu numai. Dr. Alexandru Crisan Contextul european: nevoia unor repere comune

Fata de situatia din anul 1999, in ultimii 6-7 ani exista in cadrul UE o clara tendinta de asigurare a unor repere si "standarde" comune la nivel european si nu numai. Calea spre un asemenea cadru comun a inceput in a doua parte a anilor 90. Nu evocam aici decat haltele cele mai semnificative ale acestui traiect:

1996:  Raportul OECD: "Educatia permanenta pentru toti ("Lifelong Learning for All"). Raportul a reunit concluziile ministrilor educatiei din tarile europene. Educatia de-a lungul intregii vieti era considerata drept mijlocul fundamental de imbogatire a vietii personale,  a cresterii economice si a mentinerii coeziunii sociale. Se cerea elaborarea unor strategii de implementare a acestei idei; 

Tintele (engl. Benchmarks), adica obiective concrete de atins, de natura calitativa si cantitativa, pentru un anume an sau pentru o perioada de timp, exprimate in cifre relative sau absolute.
Indicatorii, i.e. o anumita serie de date care pot fi monitorizate in timp ca o indicare a dezvoltarii/progresului in aria de politici educationale avuta in vedere. 

Principalele provocari

Principalele provocari de la Lisabona au fost definite in cadrul formei preliminare a   Concluziilor-Directive, formulate la 23-24 martie 2000. Obiectivul strategic stabilit atunci pare la ora actuala putin cam prea ambitios: "Europa ... sa devina (pana in 2010 - n.n.)... cea mai competitiva si dinamica societate bazata pe cunoastere in lume, capabila sa sustina cresterea economica cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune sociala". Concluziile operative au vizat: adaptarea sistemului educational si de formare la provocarile nemaiintalnite ale societatii cunoasterii, precum si la cerintele mult mai inalte ale pietei ocuparii; cresterea substantiala a investitiei in educatie; reducerea la jumatate pana in 2010 a numarului celor intre 18-24 de ani care nu depasesc nivelul invatamantului obligatoriu; crearea unor centre de formare conectate la Internet, ca parte a unor retele locale multi-functionale de invatare; crearea unui cadru european de definire a competentelor cheie pentru invatarea continua (ICT, limbi straine, cultura tehnologica, antreprenoriala, competente sociale etc.);  cresterea mobilitatii si recunoasterea reciproca a calificarilor (formale, informale etc.); CV-ul "comun" european, ca mijloc de echivalare a aprecierii capacitatii cuiva de a ocupa un loc de munca in Europa.

In martie 2002, Consiliul European de la Barcelona a stabilit urmatorul obiectiv pentru educatie: "Comisia Europeana stabileste obiectivul de a face din sistemele educationale si de formarea din Europa o referinta de calitate pentru intreaga lume pana in 2010".

Dezideratele enuntate la Lisabona au fost treptat "traduse" in obiective. Acestea au fost elaborate si rafinate in mai multe faze. Astfel, Raportul Comisiei Comunitatilor Europene privind Educatia (31.01.2001) mentioneaza o serie de directii/obiective pentru educatie si formare: Accentul pe standardele educationale prin cresterea calitatii invatarii de toate tipurile (scolare, universitare; permanente; formale si informale etc.), dar si prin cresterea calitatii formarii profesorilor si a formatorilor; Accesul deschis la invatare (de-a lungul si "de-a latul" intregii vieti; educatia mai atractiva; acces mai simplu si mai flexibil la educatie; trecerea de la o filiera la alta; Reconsiderarea definitiei competentelor cheie necesare pentru societatea cunoasterii; Deschiderea educatiei catre lumea inconjuratoare.

Cel mai tare student roman crede in excelenta si uraste prostia

Alexandru Radu este singurul roman care a fost acceptat la 12 universitati de top din Statele Unite. A ales Harvard-ul. Acum este student in anul al III-lea Este trezorier la Harvard Investment Association si manager la Harvard Student Agency, cea mai mare firma din lume condusa exclusiv de studenti. Pe langa asta, este si senator in Senatul Studentilor de la Harvard. Deja este curtat de mari companii din lume, printre care Credit Suisse. Il asteapta un venit de 150.000$ pe an. Cu toate acestea, nu exclude posibilitatea de a se intoarce in Romania. Iubeste - excelenta. Uraste - prostia. - Cum stai cu americancele? Sunt frumoase, urate, mai usor de cucerit? - Cu americancele e bine. Sunt si fete internationale, si americance, sunt si fete frumoase. Cred ca sunt diferite standarde si din cauza asta trebuie sa te adaptezi. - Care este procentul studentilor internationali la Harvard? - Cam 9%, din 1650 pe an, deci, cam 150. - E vorba de un procent "politically correct"? Pe ce prin­cipii functioneaza deschiderea uni­versitatii? - Cred ca in fiecare an stafful se uita la cele mai bune aplicatii si in functie de asta decid cine merita sa intre. Nu iau niciodata, sa zicem, 3 copii din Romania, 4 copii de nu stiu unde, insa diversitatea e foarte importanta pentru Harvard si, in consecinta, se nimereste in asa fel incat, in fiecare an, cam 2-3 copii din Romania sunt admisi si cam 150 de copii internationali. - Cati membri are comunitatea studentilor romani de la Harvard? - In jur de 15. Ne mai intalnim din cand in cand, dar cred ca fiecare are diferite preocupari. Eu am foarte putine sanse sa vorbesc romana. Vorbesc asa, cand ma mai suna parintii de acasa... Ne intalnim, avem chiar si o asociatie a studentilor romani de la Harvard si din cand in cand mai avem evenimente culturale. - Ti-ai propus sa fii in viata cel mai bun? - Daca lucrezi cu cei mai buni din lume, te impingi si tu pe tine sa fii ceva mai bun. Am facut asta cand eram la "Vianu" si chiar cred ca Colegiul "Vianu" (n.n. - C.N. "T. Vianu" din Capitala) este cel mai bun din Romania si am spus ca Harvardul e o continuare minunata. Sunt manager la cea mai mare companie din lume... condusa de studenti. Incerc sa tin lucrurile la un nivel inalt si Harvard chiar este cel mai inalt punct pe care il poti atinge, mai ales in domeniul economiei si stiintelor politice. - Proiectele de dupa Harvard? - O sa lucrez, cel mai probabil, pentru o banca de investitii. Nu cred ca e neaparat o moda, dar, in general, cei mai inteligenti studenti, nu numai de la Harvard, ci de oriunde din lume, si din Japonia, incearca sa-si gaseasca joburi la bancile de investitii, in special daca sunt pasionati de finante, pentru ca acestea ofera o pregatire foarte buna pentru viata in afaceri. Din cauza asta, vreau si eu sa imi gasesc un job in domeniul asta, mai ales ca sunt curtat de cateva companii multinationale. - E clar ca nu o sa te intorci in tara. - Nu in primii ani, pentru ca doresc sa imi iau masterul tot in afaceri si pentru a putea fi admis la master trebuie sa ai ceva experienta profesionala internationala. - Catre ce banca te-ai orientat? Tot prima din lume? - Da. Una din bancile care au fost simpatice, sa zic, cu mine a fost Credit Suisse. M-au chemat in New York vara trecuta pentru un internship. Au facut tot posibilul ca sa ma simt bine: m-au cazat la Carlton, m-au plimbat cu limuzina. Dar si alte banci m-au invitat sa imi petrec o zi cu ei in New York. - Harvardul are o politica prin care ii pune pe studenti in contact cu diferite firme sau vin ele si se intereseaza de studentii cei mai buni? - Firmele multinationale, com­paniile de top sunt interesate sa ia cei mai buni copii sa lucreze pentru ei si, in consecinta, ei vin la Harvard, spun ca vor sa organizeze un eveniment, sa cunoastem cativa studenti. Pun ochii pe cativa oameni si incearca sa ii curteze, in diferite feluri, pentru a alege banca lor, si nu o alta banca. Dupa vreun an petrecut impreuna si de tatonari, ne alegem companiile la care lucram. Asta se intampla cam din anul III. Asta vreau si eu sa fac chiar vara asta. In felul acesta, vezi si tu cum e viata in firma respectiva si ei vad ce stii tu sa faci, cum te descurci intr-o echipa, cum poti sa lucrezi cu ei. Se cauta persoane interesante si performante, in acelasi timp. Daca esti o persoana completa, o persoana cu care iti face placere sa stai de vorba, ai mult mai multe sanse sa ajungi la o universitate din State. Trebuie sa fii o persoana completa si cred ca acesta este unul din elementele care creeaza o persoana de succes, iar Harvard, la urma urmei, asta doreste, sa formeze persoane de succes. Scoala masoara inteligenta academica, iar celelalte activitati masoara, cumva, alte tipuri de inteligenta. Cand esti intr-un mediu performant si oamenii din jurul tau au standarde foarte ridicate, automat si standardele tale trebuie sa se ridice, daca vrei sa fii in top. Toti de la Harvard doresc sa invete, toti sunt fericiti sa faca lucrul asta. Evident, ajungi si tu sa iti doresti sa faci mai mult. - Se fac evaluari ale cursurilor si profesorilor? - Pentru fiecare curs este obligatoriu ca la sfarsit profesorul sa aduca in clasa fisele de evaluare. El iese afara din clasa, iar noi scriem evaluarea. Sunt mai multe puncte pentru care se dau note, de la 1 la 5. Daca media este sub 2, profesorul nu mai are voie sa predea pentru un an, iar daca este intre 2 si 2,5, trebuie sa vorbeasca cu decanul, pentru a-i explica performanta slaba. Asta se intampla rar. - Dincolo de partea strict academica, Harvard-ul are foarte multe facilitati pentru studenti. Cum profiti tu de ele? - Viata la Harvard e minunata, pentru ca poti sa faci, aproape, orice. Mie imi place foarte mult sa navighez. E un centru pe Charles, raul care trece pe langa noi, cu fel de fel de barcute. Din cand in cand, ies cu prietenii, facem o intrecere cu barcutele... - Se chiuleste la Harvard?- Sunt cursuri la care cateodata nu ma duc, asta pentru ca as face altceva. Uneori, trebuie sa ma focusez pe un alt lucru. 90% din cursuri sunt inregistrate pe caseta. Varianta digitala este pusa pe Internet. Exista codul de onoare la Harvard si daca, sa zicem, nu ai putut sa te duci la un curs, te uiti la caseta respectiva. Daca nu te uiti, pana la urma, e pierderea ta. Taxa la Harvard e de 46.000 de dolari, deci fiecare curs e aproximativ 6000 de dolari, iar o ora ar fi cam 200 de dolari. Daca nu ma duc la un curs e ca si cum as arunca 200 de dolari pe geam. - Aveti persoane care va consiliaza la Harvard? - Da. Fiecare din casele in care stam are cate un master, un conducator, care este profesor. El are grija, practic, de viata casei. El organizeaza cocktail party-uri, receptiile la care mai vin si profesorii, tot felul de evenimente speciale. Mai sunt si consilierii pentru fiecare specialitate in parte. Eu am doi consilieri personali, pentru economie. Ma intalnesc cu ei la cina sau stabilim intalniri, daca avem liber intr-o dupa-amiaza mergem si ne plimbam pe langa rau si vorbim. O data am mers la bowling. Oamenii astia, care fie sunt doctoranzi, fie lucreaza intr-o companie, iti spun: uite, daca faci cursul asta, iti va fi de folos pentru cand te vei angaja, pentru ca o sa stii lucrurile astea; daca iti iei cursul asta, e mai academic, e bine sa il alegi, daca vrei sa iti faci doctoratul. In felul acesta, iti e mai usor cand iti faci planul de cursuri. Mai sunt cam 15 psihologi care te ajuta sa pastrezi un echilibru intre viata academica, profesional si personala. Cand eu mi-am ales 5 cursuri, in loc de 4, master-ul casei mele m-a sfatuit sa vorbesc si cu un psiholog, nu doar cu prietenii. Psihologul ma intreba daca ma simt ok, daca am mai multe cursuri, daca nu as vrea sa renunt la unul si sa fac o activitate extracurriculara in loc, daca vreau sa fac la fel si in semestrul care urma, fiind constient ca lucrul asta m-ar putea obosi, pe termen lung. Cam 80% dintre tinerii de la Harvard au contact cu echipa de psihologi. - Apar probleme intre studenti si conducerea Harvard? - Mai apar. De exemplu, noua ne plac petrecerile. Zona in care stau studentii in primul an este o zona istorica, construita in 1630 si, chiar daca a fost modernizata, tot reprezinta un monument istoric: avioanele nu au voie sa zboare pe deasupra, cladirile sunt pazite... Dar studentii din primul an vor sa dea petreceri, iar administratia de la Harvard incearca sa fie concilianta: nu, nu, nu, nu faceti aici, ca sa nu distrugeti ceva. Hai sa mergem in alta parte. - Te-ai gandit sa faci cercetare? - Nu, nu cred ca cercetarea se potriveste personalitatii mele. Mie imi plac foarte mult oamenii, imi place sa vorbesc cu ei. Cand faci cercetare, e greu, pentru ca lucrezi de unul singur sau intr-o echipa mica, te simti constrans si eu nu as putea sa fac asta pentru multa vreme. - In ce crezi cel mai mult? - In excelenta. - Ce iti displace cel mai tare? - Prostia. E foarte greu sa vorbesti cu oameni, care nu vor sa inteleaga argumente sau care fac pe surzii. Prostia este, probabil, cel mai mare dusman al dezvoltarii si al excelentei. - Esti platit pentru activitatea de la Harvard Students Agency? - E o functie part-time, iar salariul este mult peste piata de la Harvard. E peste 20 000 de dolari / an. - Cat te astepti sa castigi in viitor, cand vei lucra la banca de investitii? - In primul an, sa zicem ca 150.000 de dolari. Ca sa ia tineri de la Harvard, firmele trebuie sa plateasca. - Esti fericit? - Cred ca majoritatea deciziilor pe care le-am luat au fost decizii bune. Daca asta inseamna fericirea, sunt fericit.


Document Info


Accesari: 2562
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )