Viata si opera lui Herodot
Nascut înainte de 480 î.e.n. în cetatea stat Halicarnas din Asia Mica, capitala Cariei, Herodot se tragea dintr-o familie bogata si înrudita cu regii acestei cetati. Este probabil ca familia sa nu era de origine greaca ci cariana, judecând dupa numele neelenic al tatalui mamei si al unchilor sai. Însusi Herodot pare sa tina foarte mult la carieni, caci no 939f513j teaza de pilda "neamul carienilor a fost pe vremea aceea cel mai renumit dintre toate natiunile". Apoi scrie ca cei mai nobili dintre ionieni adica dintre grecii din Asia s-au casatorit cu femei cariene, deci cele mai mari familii din Ionia sunt înrudite cu carienii.
Ba poate ca a cunoscut si limba carienilor, întrucât singur mentioneaza ca poporul caunienilor are o limba apropiata de a carienilor.
Aceasta limba, trebuie sa observam, nu era semita caci carienii erau nimiti mai înainte lelegi cum ne spune Herodot. Iar acest termen în armaica înseamna "barbari" oameni care pronunta prost.
În vremea lui Herodot la Halicarnas se vorbea limba greaca în dialectul ei ionian si viitorul istoric a primit din copilarie o instruire aleasa în aceasta limba studiind operele marilor poeti greci: Homer, Hesiod, Archiloc, Safo, etc. citind pe logografii dar si pe mistici. De altfel unchiul sau Panyasis era un poet în acea vreme, si este probabil ca acest unchi a îndrumat instruirea lui Herodot.
Legaturile de familie, dar si poate si idealul lui de libertate l-au împins pe Herodot din tinerete în luptele politice. Asadar Herodot si familia sa erau din partidul opus tiraniei si persilor, iar între acest partid si tiranul Lygdamis s-au dat numeroase lupte, în care unchiul Herodot, Panyasis este ucis, Herodot însusi fiind silit sa-si paraseasca patria refugiindu-se în insula Samos. Izgonit din orasul sau natal probabil lipsit de avere si de mijloace de existenta, ca orice fugar, Herodot pribegeste îndelunga vreme în cetatile si statele lumii cunoscute pe atunci, înregistrând atent tot ce se afla în timpul peregrinarilor sale, el va reusi astfel sa-si cladeasca o opera de mari proportie.
Trebuie aratat de la început ca opera lui Herodot "Istorii" nu este numai o istorie a razboaielor grecilor cu persii ci o istorie a lumii mediteraneene, o istorie universala în limitele lumii cunoscute pe atunci. Într-adevar, în creatia lui Herodot distingem capitole si chiar carti separate ce expun istoria unor popoare cu care grecii au avut relatii economice si politice. Asa putem deosebi o istorie a Egiptului, a Persiei, a Babilonului, a Lidiei, a Etiopiei, a Scitilor etc.
Opera sa prin vastele ei proportii, este o istorie a lumii scrisa din perspectiva grecilor care nu cunosteau deloc China iar pâna la Alexandru Macedon aveau notiuni vagi despre India si civilizatia ei. Pe de alta parte, ea nu este numai o expunere a evenimentelor militare si politice, ci si un tratat de geografie, de etnografie, de istorie a religiilor, de asemenea cuprinde bogate informatii privind viata economica, lingvistica, la nivelul culturii în epoca sa, cu alte cuvinte opera este o adevarata enciclopedie.
Herodot izgonitul, pribeagul fara tara pleaca si el la Thuriai si devine cetatean al acestui oras. Aici si-a desavârsit probabil opera sa, lucrând pâna la sfârsitul vietii, întrucât îl vedem ca pomeneste în istoria sa evenimente ce au avut loc la 430 î.e.n. Moartea la ajuns în anului 425 î.e.n. deci a trait aproximativ 55 ani.
|
