Zeita Hera
Hera (în greaca: Ήρα), este în mitologia greaca zeita protectoare a casniciei, a caminului si a femeilor maritate, precum si regina zeilor si a oamenilor. La romani este identificata cu Iunona.
Hera a fost fiica lui Cronos si a Rheei. Ea a fost înghitita, la fel ca si fratii ei, de catre tatal lor, care se temea ca fii sai sa îi ia tronul. Însa cel mai mic din 252i86c tre frati, Zeus a fost scapat de catre mama sa, care ia dat lui Cronos o piatra înfasurata în scutece. În timpul luptei dintre Zeus si Cronos, Hera a fost încredintata zeitei Tethis si lui Oceanus, care au crescut-o. Mai târziu, ea s-a casatorit cu fratele ei Zeus, devenind "sotia legitima" a stapânului lumii. În aceasta calitate ea era considerata drept protectoarea caminului, a casatoriei si, în general, a femeilor maritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos si Eileithyia. Împartind tronul, dar nu si puterea marelui ei stapân, Hera e adesea înfatisata ca o sotie geloasa si nesabuit de violenta, care usor se simte jignita si nu pregeta sa se razbune crunt pentru toate infidelitatile savârsite de sotul ei. Adeseori mânia ei se vadeste capricioasa si nejustificata.
Cultul Herei
Hera era recunoscuta în toata Grecia, în special în orasele Argos, Sparta si Micene. Existau de asemenea temple în Samos, Olympia, Corint, Tiryns, Perachora si Delos.Înca din perioada Greciei Arhaice, Hera a fost un zeu important pentru întreaga populatie din Elada. Probabil cultul ei este mai vechi decât cel al lui Zeus. În poezia epica greaca, Hera îi adreseaza lui Zeus cuvinte grele, dar îl si preamareste, precum fraza: "Eu sunt fiica cea mare a lui Cronos, si nu sunt onorata doar pe pamânt (pentru ca sunt zeita casniciei), ci si pentru ca sunt sotia ta, si tu esti regele zeilor." din Iliada.Este posibil ca zeita Hera sa aiba radacini de dinainte de sosirea grecilor, la un popor matriarhal. De abia la venirea grecilor indo-europeni i-au fost introduse în cult în perioada ioniana sau miceniana.Romanii au identificat-o cu zeita Iunona, regina oamenilor si a zeilor în mitologia lor.
Legende
Echo
Cu mult timp în urma, nimfa Echo a avut o aventura cu Zeus. Când Hera afla vestea, ea o pedepsi pe nimfa ca atunci când aude pe cineva sa taca, iar la întrebari sa raspunda doar îngânând ultimele cuvinte rostite de cel ce i se adresa.
Leto
Când Hera auzi ca zeita Leto va naste, tata fiind însusi Zeus. Ea nu o lasa pe Leto sa nasca nici pe uscat, nici în nicio insula din mare. Atunci Poseidon scoase la iveala insula Delos, unde Leto nascu doi gemeni, Apollo si Artemis. Cei doi devenira zei puternici si îti stabilira casa în Olimp, unde au fost recunoscuti de toti zeii.
Zeita Tyche
Tyche sau Tyhe este zeita soartei sau destinului în mitologia greaca a norocului
întâmplator sau al nenorocirii predestinate.
Tyche fiica lui Zeus
dupa placul ei influenteaza pozitiv sau negativ mersul istoriei.
Semnele caracteristice zeitei sunt un corn plin cu flori simbolul
norocului, vâsle, aripi si o cârma pe o sfera
sau o roata.
Grecii antici din Antiohia si Alexandria adorau zeita ca o divinitate,
patroana a orasului.
Corespondent zeitei în mitologia romana este Fortuna
iar la vechii germani
era Heil.
Din secolul
V î.e.n. apare un cult (Agarhe)
Tyche, în Antiochia
pe sculptutura lui Eutychides apare zeita împreuna cu zeul
fluviilor Orontes
care apare la picioarele zeitei.
In cinstea zeitei s-au ridicat numeroase temple, astfel de temple s-au
descoperit prin sapaturi arheologice în orasele Argos, Mégara, Theben, (si în afara Greciei:)
Bupalos und Smyrna si probabil Elis, Korinth, Megalopolis, Sikyon.
Devenirea zeitei în perioada helenistica,
patroana a orasului Antiohia, aceasta tendenta o gasim si în mitologia
romana.
In vorbirea curenta a grecilor antici apare personificarea, si
identificarea zeitei cu soarta, destinul sau întâmplarea.
|
