ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
ANALIZA STILISTIC
"A interpreta stilistic un text de presa, caruia sa-i conferim calitatea de discurs de un anumit tip, înseamna sa luam în consideratie doua standarde de textualitate:
1.) Coeziunea, ca relatie de dependenta gramaticala (acord, logica si selectie a propozitiilor, interactiune)
2.) Coerenta, ca relatie de compatibilitate între elementele ce compun textul, se 14214q1619o accepta, sunt accesibile si relevante ca semnificatie" (V. VIsINESCU)
1. Premise:
a.) Invazia limbajelor si interactivitatea
- limbajele invadeaza orizontul interdisciplinar al celor mai diverse si eterogene discursuri
Limbaje de presa:
Limbajul economic: marketing, tehnologii, competivitate...
Limbajul stiintific: cibernetica, informatica, mamagement...
Limbajul cultural-artistic: arta narativa, eul liric, alter ego, lirism,...
Limbajul publicistic cetatenesc: edili, urbanizare, audienta,...
Limbajul vietii politice: vot, unaminitate..
Limbajul sportiv: basket, box, corner...
- genurile omniprezente în ziare si reviste, reportajul, foarte diversificat (reportaj infomativ, biografic, potret, oficial, confesiune etc.), ancheta (sociala, economica, de învatamânt, culturala etc.), interviul, cronica (literara, plastica, muzicala, cinematografica etc), masa rotunda, articolul, împreuna cu genurile informative (stiri, fotoreportaje) cunosc o dezvoltare notabila.
- "Disciplina genurilor garanteaza însa rigoarea formala, strictetea compozitiei." (Tudor Vianu)
b.) Ambiguitatile discursive si dualitatea receptarii
- de la discursul de presa "traditional" se trece la discursul mediatic informatizat
- acesta reprezinta limbaje ce pun receptorul într-o dubla postura: primeste informatii si este solicitat sa participe la acceptarea/neacceptarea respectivei lumi
2. Instrumente de lucru:
a.) centrare asupra continutului:
- sunt explorabile semnificatiile sugerate de titlu, sapou (când acesta exista), din lead, din intro au din imaginile care însotesc textul (fotografii, desene, grafice, colaje etc.)
- se aproximeaza importanta discursului raportata la:
- sensurile majore tranzitive (ce afla cititorii)
-sensurile ascunse/partial ascunse ale unei posibile dezinformari
- sensurile manipulatorii, cu deosebire ale temelor politice în campanii electorale
b.) centrare asupra autoritatii verbului:
- enunturi, propozitii, fraze, parafraze, contexte coerente, clar exprimate, proprietate semantica, înlantuire si gradare logica
- frazarea contextuala a discursului în structuri gramaticale solide (atentie la dezacorduri, anacoluturi, improprietati semantice, cultisme, pretiozitati, etc.)
- preponderenta verbalului fata de alte coduri semiotice
3. Tehnici ale analizei/interpretarii unui discurs mediatic
- modele de analiza stilistica:
tipul mesajului: semnificatia continutului propriu-zis, în plan politic, social, cultural, lingvistic etc. cât si încadrarea într-unul din genurile jurnalistice
structura mesajului: tehnicile de redactare prin care se individualizeaza mesajul (discursul)
particularitati de limba si stil: mai ales sfera lexicului si a figurilor de stil
accesibilitate si corectitudine literara: diferite aspecte referitoare la vocabular, morfologie si sintaxa
Faptele limba caracteristic presei (daca este cazul pentru un text jurnalistic din perioada de pionierat)
Scheme operationale aplicabile în receptarea stilistica a discursului mediatic
Dupa V. Visinescu, din verigile sistemului retoric, patru sunt comune oricarei analize:
a. subiectul discursului: reprezinta prima veriga a unui discurs, rezulta din titluri, intro-uri, lead-uri sau frânturi de text însotite de imagini
b. ordonarea tematica
c. ornamentarea tematica
d. interpretarea discursului
De exemplu: Ce valori lexicale si stilistice poate cuprinde titrajul de presa?
Exprimarea metaforica în titraje
Titrajul în discursul politic (d.p.d.v.al semnificatiei mesajului, al formei de exprimare, al lexicului, al punctuatiei, al simbolurilor iconice, al genurilor/speciilor)
Tipologii discursive ale presei scrise
a.) discursul jurnalistic social: analiza stilistica urmareste:
planul semnificatiei sociale,
planul modalitatilor/tehnicilor jurnalistice
planul functiilor lingvistico-estetice
b.) discursul informativ: analiza stilistica urmareste:
semnificatia generala a mesajelor
capacitatea selectiva
conexiunile subiectului cu coordonatele politico-socio-culturale care l-au generat
varietate de tehnici narativ-descriptive
folosirea limbajelor simbolice si metaforice
transferarea nucleelor semantice si a rigorilor jurnalistice în nuclee mixte, "de granita", specifice si altor stiluri
c.) discursul divertismental - analiza stilistica urmareste:
semnificatia temei
carui public i se adreseaza si carui gen de presa i se încadreaza
ce simbolistica sugereaza
ce efecte evidentiaza
cum completeaza textul imaginile si cu ce efect
care dintre discursuri este preponderent metaforic
trasaturile discursului etc.
d.) discursul publicitar - analiza stilistica urmareste:
- valentele stilistice în discursul publicitar (cuvinte cu sens propriu si figurat, în propozitii sau fraze)
|
