Caracteristici ale radioului ca mijloc de comunicare in masa

Caracteristici ale radioului ca mijloc de comunicare in masa

Mass – media are si va avea un impact deosebit asupra oamenilor . De-a lungul timpului au debutat diverse mijloace de comunicare in masa, au evoluat spectaculos, dupa care s-au retras pentru a lasa loc altui mijloc de comunicare sa se afirme.

Asa s-au intamplat lucrurile cu cartea, presa scrisa , filmul, radioul si binenteles televiziunea. La ora actuala Internetul este un mijloc de comunicare la care se apeleaza foarte des. Navigand pe Internet poti afla in timp scurt informatiile de care ai nevoie, poti consulta enciclopedii, poti patrunde in biblioteci renumite din lume, poti vizita muzee si de ce nu, poti asculta muzica. Nu este de neglijat nici reclama care se face pe Internet.

Evolutia mondiala a retelei Internet este un fenomen unic, in sensul ca nici nu alt mijloc de comunicare nu a avut o dezvoltare atat de exploziva . Evolutia retelei Internet in Romania este in perfecta concordanta cu tendintele mondiale, cu diferenta ca datorita stadiului relativ incipient, in comparatie cu America sau Europa de vest, rata de dezvoltare este mai mica .

Dar, presa, in general, ca mijloc de comunicare in masa, are un rol esential   intr-o societate. Astfel , datoria jurnalistilor este de a pune intrebari, pentru ca ulterior:

Sa descopere si sa publice/ transmita informatiile care sa inlocuiasca zvonurile si speculatiile;

Sa reziste sau sa evadeze de sub controlul guvernamental;

Sa informeze electoratul;

Sa monitorizeze actiunea si inactiunea guvernelor, a reprezentatilor alesi si a serviciilor publice;

Sa monitorizeze activitatea intreprinderilor, modul in care acestea isi trasforma muncitorii, clientii si calitatea produselor;

Sa linisteasca tulburarile si sa tulbure linistea, oferind o voce celor care, in mod normal, nu se pot face auziti in public;

Sa ofere constant societatii o oglinda, reflectand virtutile si viciile sale;

Sa asigure ca s-a facut sau se va face dreptate si ca vor fi intreprinse investigatii acolo unde nu exista o asemenea intentie;

Sa promoveze circulatia libera a ideilor, in principal oferind o platforma pentru cei ce au opinii diferite de cele ce prevaleaza in societate;

Desi aceste roluri sunt specifice tuturor jurnalistilor, exista diferente intre presa scrisa, radio si TV.

Mai intai, sa precizam ca tiparul, descoperit de catre Gutenberg in jurul anilor 1440, se raspandeate cu o viteza neobisnuita pentru o descoperire.

„Pentru unele inventii au fost necesare secole spre a fi adoptate in intregime. Tiparul este o exceptie. El s-a raspandit din Mainz cu o formidabila rapiditate si, incepand cu anul 1490, fiecare mare stat a avut un important centru tipografic, iar unele chiar mai multe. Este imposibil sa exageram rapiditatea transformarii” (G. Giovannini, De la Silex la siliciu ).

Inca din secolul al XVIII-lea, cartea a cedat locul presei scrise. Astfel, in Franta in timpul Revolutiei, presa a cunoscut in acei ani un adevarat boom; insa in Anglia, la inceputul sec. la XVIII –lea se afla, din punct de vedere al tirajului si al numarului de ziare, mult inaintea multor tari occidentale. In Anglia apare, cu un an inainte de Revolutia franceza ziarul Times, care reprezinta gloria presei engleze si un punct de referinta pentru presa mondiala. Astfel, in Anglia a fost rostita pentru prima data, in legatura cu presa, formula de a patra putere, prin glasul publicistului Edmond Burke, autorul lucrarii Reflectii despre Revolutia franceza.

Avantajele presei scrise:

• Textul scris ramane la dispozitia oricui vrea sa -l citeasca. El poate fi recitit, redescoperit, reinterpretat din perspective care scapa la prima lectura.
• Are durata , ceea ce ii confera  un imens avantaj: semnificatiile sale nedescifrate nu se pierd, ci stau in asteptarea unor alte momente mai favorabile pentru a fi redescoperite cu ochii altor preocupari, altor valori, altor interese.
• Citiorul poate selecta si citi numai acele informatii care il intereseaza.

Presa scrisa va domina spatiul public in secolul al XIX-lea si al primelor decenii ale celui de-al XX-lea. Este si perioada de maxima inflorire a acestui mijloc de comunicare in masa . Perioada dintre cele doua razboaie mondiale marcheaza o schimbare de stafeta in zona comunicarii de masa : presa cedeaza locul radioului. Este o tendinta ce se va accentua in perioada postbelica , numai ca de data aceasta protagonistul va fi televiziunea.

In anul 1938, radioul constituia un important mijloc al comunicarii politice, Roosvelt explotandu – i din plin avantajele, pentru a obtine spijinul electoratului. Roosvelt devine astfel primul presedinte american care se adreseaza public cetatenilor prin intermediul radioului. In perioada 1933-1943, presedintele american a tinut 28 de conferinte la radio, cunoscute sub numele de ” Convorbiri la gura sobei ” .

Avantaje ale radioului ca mijloc de comunicare in masa:

Timpul castigat. Spre deosebire de presa scrisa radioul poate fi ascultat in timp ce se desfasoara alte activitati.

Interactiune biunivoca intre emitator si receptor. Astfel, in cazul unor emisiuni in direct, asultatorii pot interveni chiar in timpul emisiunii pentru a-si exprima opiniile. Un mare suuces au la Radio emisiunile talk-show in care realizatorul, invitatii si radioascultatorii intra in dialog direct. O astfel de emisiune este „ Hot-line, persoane in impas”. Realizatorii si invitatii propun o tema de discutie. De obicei, dupa primul sfert de ora suna numeroase telefoane, cu atat mai mult cu cat se cauta solutii la unele probleme care ii privesc direct pe ascultatori. Dintre temele emisiunilor amintesc: despre singuratate, despre virtute, despre toleranta, despre familie, etc.

Ascultatorii pot auzi ”cum suna” galsul anumitor personalitati. Daca, in presa scrisa afirmatiile celor intervievati se trec intre ghilimele sau cu litere cursive, la radio vocea persoanei poate fi auzita. Si nu-i putin lucru ca astazi se pastreaza in Fonoteca de Aur a Radioului vocile unor mari personalitati culturale: N. Iorga, Tudor Arhezi, Mihail Sadoveanu sau ale unor mari actori: Birlic, Giugaru,etc.

In ultimele decenii, in cadrul mijloacelor de comunicare in masa , televiziunea capata un rol foarte important ajungand sa le eclipseze pe celelalte. Cand se vorbeste de mass-media se are in vedere in primul rand televiziunea, considerata regina mijloacelor de comunicare in masa .

Caracteristicile televiziunii:

• Textul scris ramane la dispozitia oricui vrea sa -l citeasca. El poate fi recitit, redescoperit, reinterpretat din perspective care scapa la prima lectura.
• Are durata , ceea ce ii confera  un imens avantaj: semnificatiile sale nedescifrate nu se pierd, ci stau in asteptarea unor alte momente mai favorabile pentru a fi redescoperite cu ochii altor preocupari, altor valori, altor interese.
• Citiorul poate selecta si citi numai acele informatii care il intereseaza.

Presa scrisa va domina spatiul public in secolul al XIX-lea si al primelor decenii ale celui de-al XX-lea. Este si perioada de maxima inflorire a acestui mijloc de comunicare in masa . Perioada dintre cele doua razboaie mondiale marcheaza o schimbare de stafeta in zona comunicarii de masa : presa cedeaza locul radioului. Este o tendinta ce se va accentua in perioada postbelica , numai ca de data aceasta protagonistul va fi televiziunea.

In anul 1938, radioul constituia un important mijloc al comunicarii politice, Roosvelt explotandu – i din plin avantajele, pentru a obtine spijinul electoratului. Roosvelt devine astfel primul presedinte american care se adreseaza public cetatenilor prin intermediul radioului. In perioada 1933-1943, presedintele american a tinut 28 de conferinte la radio, cunoscute sub numele de ” Convorbiri la gura sobei ” .

Avantaje ale radioului ca mijloc de comunicare in masa:

Timpul castigat. Spre deosebire de presa scrisa radioul poate fi ascultat in timp ce se desfasoara alte activitati.

Interactiune biunivoca intre emitator si receptor. Astfel, in cazul unor emisiuni in direct, asultatorii pot interveni chiar in timpul emisiunii pentru a-si exprima opiniile. Un mare suuces au la Radio emisiunile talk-show in care realizatorul, invitatii si radioascultatorii intra in dialog direct. O astfel de emisiune este „ Hot-line, persoane in impas”. Realizatorii si invitatii propun o tema de discutie. De obicei, dupa primul sfert de ora suna numeroase telefoane, cu atat mai mult cu cat se cauta solutii la unele probleme care ii privesc direct pe ascultatori. Dintre temele emisiunilor amintesc: despre singuratate, despre virtute, despre toleranta, despre familie, etc.

Ascultatorii pot auzi ”cum suna” galsul anumitor personalitati. Daca, in presa scrisa afirmatiile celor intervievati se trec intre ghilimele sau cu litere cursive, la radio vocea persoanei poate fi auzita. Si nu-i putin lucru ca astazi se pastreaza in Fonoteca de Aur a Radioului vocile unor mari personalitati culturale: N. Iorga, Tudor Arhezi, Mihail Sadoveanu sau ale unor mari actori: Birlic, Giugaru,etc.

In ultimele decenii, in cadrul mijloacelor de comunicare in masa , televiziunea capata un rol foarte important ajungand sa le eclipseze pe celelalte. Cand se vorbeste de mass-media se are in vedere in primul rand televiziunea, considerata regina mijloacelor de comunicare in masa .

Caracteristicile televiziunii:

• In primul rand, este vorba despre accelerarea timpului de transmisie, astfel incat el  se apropie cat mai mult de timpul real. Aceasta accelerare conduce la reducerea timpului de lansare a unei informatii, adica la micsorarea intervalului de timp dintre producerea unei stiri si receptarea ei. Si radioul prezinta acest avantaj numai ca , la televiziune, informatiile sunt sustinute de imagini. Si impactul imaginii este foarte mare, mai ales atunci cand este vorba de stiri senzationale. Sa ne gandim putin la daramarea Turnurilor gemene din America, cand toata lumea era cu ochii pe televizor. Sau, pentru a vorbi de evenimente mai placute, as aminti transmisiile din timpul Campionatului mondial de fotbal.
• Insa aceasta accelerare a timpului de prezentare a informatiilor are si dezavantaje, cum ar fi de exemplu, scaderea preocuparii pentru verificarea informatiei .

• Televiziunea acorda prioritate vizibilului, informatia nu are inteles si valoare decat daca este vizibila . In acest fel, are loc o adevarata  rasturnare in ceea ce priveste modul de intelegere a conceptului de informatie, ierarhizarea evenimentelor este stabilita in functie de ponderea imaginii vizuale care le insoteste. In televiziune imaginea este singura care conteaza, o imagine convingatoare intrece orice cuvant.
• Progresul tehnic din domeniul satelitilor au permis aparitia televiziunilor internationale care s-au specializat deseori in servicii de furnizare continua de informatii. Cea mai cunoscuta dintre ele, CNN ( Cable News Network ) a aparut in SUA, in statul Georgia, pentru a alimenta cu informatii retelele de cablu. Treptat, acest canal de informare si-a extins activitatea si in afara SUA si a inventat un nou stil de informatie televizata, marind numarul de reportaje in direct despre toate marile evenimente ale lumii: de la caderea zidului Berlinului, la razboiul din Golf, trecand prin debarcarile militare din Africa. In ciuda unei audiente adesea scazute, CNN a devenit un fenomen mondial si a suscitat numeroase imitatii.