FUNCTIILE MASS-MEDIA. REGIMURI, ACTORI SI ROLURI
lor asupra conjinutului este difuza, dar puternica: mass-media nu trebuie sa displaca, ci sa placa pe cat posibil oamenilor interesanji, adica celor care sunt in numar mai mare sau care cheltuiesc mult pe presa.
Interesele cumparatorilor de spajiu publicitar sunt asemanatoare, dar nu identice cu cele ale patronilor de presa. Cei din urma tre 717c26h buie sa Jina cont atat de cumparatorii de spajiu publicitar, cat si de consumatori. Patronii de presa nu vor refuza o publicitate, dar nici nu vor evita sa se faca ecoul ecologistilor sau al aparatorilor drepturilor consumatorilor.
Profesionistii: jurnalisti si realizatori
Importanja lor este mare. Aceasta ar trebui sa creasca, deoarece ei au interesul ca meseria lor sa fie cat mai bine exercitata si stiu cum sa faca acest lucru.
Altadata, majoritatea nu erau decat simpli angajaji care scriau sau citeau la microfon bule-tine de stiri. Astazi, ei beneficiaza de o pregatire generala, specializata si deontologica in acelasi timp, putand sa isi asume mai bine toate funcjiile si sa objina o mai mare autonomie. Cel pujin in cateva Jari, acesti salariaji se apropie din ce in ce mai mult de profesiunile liberale, ai caror practicanji se simt responsabili fa{a de confrajii si de clienjii lor.
Acestia sunt adeseori uitaji. Se fac remarcaji mai ales cand isi inceteaza lucrul: ei sunt cei care stau cel mai frecvent la originea grevelor din mass-media. Tipografii s-au constituit in primele sindicate muncitoresti, caci aveau o educajie si mijloacele de a-si difuza ideile. Puterea lor este inca destul de mare: sindicatele presei najionale engleze au blocat orice modernizare timp de 20 de ani, pana in 1986.
Uneori, tehnicienii se fac remarcaji prin absenja lor. In lumea a treia, ei lipsesc mai mult decat jurnalistii sau materia prima, lucru evident mai ales in {arile Africii negre.
Utilizatorii: cet&teni §i consumatori
Odinioara, ei se puteau manifesta doar prin decizia de a cumpara sau nu un ziar. Puteau de asemenea sa dea drumul aparatului - dar, intr-o Jara ca Franja, gestul nu avea mare efect, pentru ca rezultatele rarelor sondaje nu erau date publicitafii. Oricum, redactorii-sefi si responsabilii de programe credeau ca stiu mai bine decat publicul insusi nevoile si dorinjele acestuia.
Astazi, datorita comercializarii si concurenjei in permanent! crestere, numarul sondajelor de piaja a crescut; rezultatele lor sunt date publicitajii si se line cont de ele. Utilizatorii, mai activi dec^t in trecut, isi fac cunoscute dorinjele si nemullumirile. Din pacate, majoritatea se cred neputinciosi.
Politicienii
Informajia este sinonima cu puterea: este imposibil sa acjionezi fara sa cunosti. Or, exista profesionisti ai puterii: oamenii politici. In mod firesc, ei au vrut dintotdeauna sa objina si sa pastreze pentru ei un maximum de informajii. S-au straduit deci sa limiteze difuzarea informajiei in public sau sa ii manipuleze conjinutul; au reusit mult timp lucrul acesta si, intr-o oarecare masura, inca il mai fac.
Pentru a simplifica, putem regrupa toate funcfiile mass-media din regimul liberal in sase categorii - dar granitele dintre ele nu sunt intotdeauna evidente.
|
