,,Ramaneti dara cu bine, sante firi vizionare
Ce faceati valul sa cante, ce puneati steaua sa zboare,
Ce creati o alta lume''
(M. Eminescu: Epigonii)
2.
Puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului Valahiei si pana acum. Alte studii ale sale isi afirma continutul chiar prin titlu: Despre starea sotiala a muncitorilor plugari in Principatele Romane in deosebite timpuri; Puterea armata si arta militara la moldoveni in timpul maririi lor; Romanii si fanariotii. Adaugam acestora si valoroasa carte Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul. Dupa infrangerea revolutiei, Balcescu ia drumul exilului, oprindu-se un timp la Arad, unde incearca sa uneasca pe romani si unguri impotriva despotismul habsburgic, apoi ajunge din nou in Franta. Aici se integreaza unui comitet revolutionar conspirativ si scrie lucrarea Mersul revolutiei in istoria romanilor, al carui mesaj viza reunirea fortelor pentru o redeclansare a miscarii. Tot acum isi consacra energia intelctuala pentru o alta prestigioasa scriere, de profunda analiza, Questions économique des Principautés Danubiennes (Probleme economice ale Principatelor dunarene).
Cantarea Romaniei. Tot la Paris se constituie societatea ,,Junimea romana'', care editeaza o gazeta cu acelasi nume. In ,,Junimea romana'' (1851), condusa de G. Cretzianu, Al. Odobescu, D. Florescu si Al. Sihleanu se tipareau articole in sprijinul unitatii si suveranitatii nationale si al egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor isi publica si N. Balcescu studiul sau Miscarea romanilor din Ardeal la 1848. In acelasi an si tot la Paris, C.A. Rosetti, cu Cezar Bolliac si fratii Bratianu au evitat o alta gazeta, ,,Republica Romana''. Alti publicisti si scriitori, N. Golescu, Gh. Magheru, George Creteanu, Al. Odobescu etc., militau pentru mentinerea imboldurilor de lupta, scriind articole si studii din care razbateau idei ca acestea: neimpacare cu asupritorii, solidaritate cu cei asupriti, independenta si unirea tuturor romanilor, organizarea unei democratii adevarate, obtinerea de drepturi politice, juridice, culturale. Este emotionant, prin atasamentul declarat fata de asemenea idei, Manifestul catre poporul roman din 20 septembrie 1850, in care se spunea: ,,Sentinele ale poporului, deslipite de trupul lui si raspandire de vijelie pe fata lumii, noi priveghem cu luare aminte si pipaim lucrarea surda ce se face in inima popolilor-frati si nu vom lipsi a va prevesti, in ceasul desteptarii generale, a ceea ce aveti a face. Fapte voastra atunci va fi mare si glorioasa, caci misia romanului ce a luat de deviza dreptate, fratie este aceea de a se afla, el, intai, in avangarda luptelor democratiei, in contra tiraniei pentru viitorul Romaniei, una, mare si nedespartita'' 4.
Programa:
Reflector peste timp 9: ,,Bucuresti, 24 ianuarie. Iata, a treia zi si poporul e tot in picioare! Dumnezeule, ce popor este poporul roman! Cand se inspira de vreo idee, cand are vreo banuiala, uita toate intersele private si se consacra numai pentru triumful cauzei comune Cuza, domn! Ura! Cuza!''.
|
