Industriile culturale

De cate ori apare pe piata un produs nou, acesta este accesibil numai celor cu bani, dupa care, incetul cu incetul, datorita principiului benzii rulante si industrializarii, devine accesibil si masei. Initial, respectivul produs confera status, e o sursa de avantaj si de confort, dupa care devine o necesitate. Cu timpul, publicul uita faptul ca era scump, pentru ca achizitia sa devine o banalitate.

Morala decat sa vinzi putin si scump, mai bine mult si ieftin exemplul dat de produsele IT.

Aceasta logica domina sistemul productiei in capitalism.

In anul 1947 apare termenul de industrie culturala reprezinta ansamblul tehnicilor de productie si reproductie sociala a operelor culturale. Termenul a fost inventat de sociologii Theodor Adomi si Max Horkheimer ei considerau ca industrializarea culturii afecteaza cultura, adica modul individual de creare a unor bunuri unice, irepetabile, non 535h77f -mercantile. Ei considerau ca industria culturala declanseaza un proces de simplificare a culturii capodoperelor, pentru a o face accesibila maselor semi-educate, pentru a le atrage si a le convinge sa cumpere produse ieftine si distractive, care sa le faca sa priveasca divertismentui imaginar, consumul facil, evadarea in imaginar, dorinta de schimbare a unor bunuri perisabile cu altele, la fel de perisabile. Pentru a rezista pe piata, se introduc alte valori, iar standardizarea productiei duce nu la valori estetice ci la valori comerciale. Scoala de la Frankfurt sustinea ca un astfel de sistem duce la alienarea indivizilor, drogarea lor cu o cultura surogat ieftina, si la conceptia conform careia dominarea societatii de

catre cei bogati e un lucru normal cu alte cuvinte, se estompeaza sentimentele si pomirile indivizilor

revolutionare. Sunt voci care sustin ca o astfel de conceptie apartine unui elitism intelectual, care subapreciaza formele de cultura populara si care critica orice forma de cultura care nu se incadreaza in standardele clasice.

Crearea, productia si distributia bunurilor culturale

Cererea de bunuri culturale este extrem de neclara, pt ca gusturile se diversifica si se schimba rapid. Acest fapt nu tine nici de intuitiile producatorilor nici de sondajele de opinie. De aceea, industria media nu prea poate fi planificata, unele mode nu rezista, altele se reproduc mimetic. In concluzie, cultura de masa este fabricata pentru placerea imediata dar cum placerea se epuizeaza rapid, ea trebuie reimprospatata de aceea, cultura de masa este strans legata de publicitate. Aceasta din urma fabrica mode care, la randul lor, genereaza nevoi de consum cu alte cuvinte, cererea este mereu resuscitata.

Pentru a stimula curiozitatea publicului, firmele cheltuie enorm pe publicitate. Productia de bunuri culturale in regim industrial presupune introducerea principiului benzii rulante: serializare, standardizare, omogenizare, descompunerea produsului in unitati mai mici, realizate de catre grupuri de specialisti si reasamblarea de catre alti specialisti. In teatru, alte arte, e mai greu sa faci serializare, produsul e manufacturier. In rest, e vorba despre diviziunea muncii intr-o televiziune, de pilda - sunt si artisti si oameni din universul productiei. Presiunea generata de eficientizarea productiei modifica pozitia, prestigiul si comportamentul creatorilor de multe ori, ei devin functionari obedienti ai unei rnari masinarii birocratice ex. un scenarist schimba firul actiunii din roman, pentru ca publicul nu agreaza un anume mod de a fmaliza actiunea.

Distributia un film are aceleasi costuri, daca are unul sau un milion de telespectatori. De cele mai multe ori, exigentele si presiunile media modifica regulamente ex. aparitia, in tenis, a tie-break-ului, inceperea meciurilor de fotbal la o anumita ora.

Consumul este orientat catre produsele care sunt extrem de perisabile, care isi epuizeaza mesajele si trebuie inlocuite cu altele, la fel de perisabile. Produsele pot fi consumate in original sau in duplicat iar preturile scad continuu. Aceste produse, pentru a fi vandute, trebuie sa raspunda cererilor pietei, de aceea, ele sunt simplificate, reduse la scheme accesibile si ambalate atragator. Deoarece sunt accesibile, si pentru ca sunt transportabile, produsele pot fi consumate individual. Din acest motiv, salile de teatru si cinema se golesc, dispare comunicarea dintre producator si consumator, dispare solidaritatea celor care traiesc actul artistic teatru, expozitie. Scopul actului cultural nu mai este educarea sau informarea, ci relaxarea. Rezulta ca latura intelectuala pierde in favoarea celei afective adica identificarea cu mesajul transmis sau cu protagonistii, interpretarea prin prisma trairilor personale, suprapunerea artisticului peste realitatea cotidiana. Aceste produse au o structura tip, pentru a fi descifrate de cat mai multi, functioneaza aici logica celui mai mic numitor comun construirea unor mesaje generale, care sa corespunda orizontului de asteptare a cat mai multor oameni acest lucru aduce profit dar, pentru ca se adreseaza unui om mediu, uniformizeaza valorile, comportamentele si aspiratiile.

Functiile presei

Functia de informare se bazeaza pe nevoia indivizilor de a controla mediul inconjurator oamenii evalueaza, pe baza informatiilor media, anumite tendinte, le anticipeaza si iau anumite decizii, in cunostinta de cauza. Aceasta functie are o dimensiune pragmatica din fluxul de informatii, doar unele ne intereseaza, Informatiile neimportante formeaza, insa un orizont specific, care se adauga orizontului propriu de valori, pe unele le intelegem, deoarece posedam cunostinte in domeniu, pe altele, nu.

Se formeaza, astfel, un mediator care aduna informatia, o selecteaza, o prelucreaza, o ambaleaza si o difuzeaza consumatorilor, care depind, astfel, de media: bursa, meteo, starea drumurilor etc. Omul modern capata cunostinte mult mai vaste decat omul traditional dar aceste cunostinte nu sunt dobandite pe calea experientei nemijlocite. Presa detine o anumita imagine a realului, pe care o transmite consumatorului media, care ajunge sa creada ca aceea este cea adevarata. Excesul de informatie duce la efecte contrarii; pentru ca are prea multe informatii, omul modern devine apatic si trece de la o participare activa la o stare de cunoastere pasiva apare asa-numita disfunctie narcotica.u. (What missing the newspeapers means studiu realizat de un sociolog american, in 1945, cand a avut loc o greva a jurnalistilor in SUA. S-a demonstrat ca oamenii erau interesati de informatiile bursiere, starea drumurilor, meteo.)

De fapt, aceste lucruri ii preocupa pe oameni in jungla marilor orase, ei au nevoie de aceste informatii, pentru a controla mediul si pentru a-si organiza viata. Aceste informatii dau consumatorului sentimentul reconfortant al investitiei: nu trebuie sa mergi la medic, nici la veterinar, nici la horticultor sau la un dealer de masini, toate acestea fac parte din informatia instrumentala.

Informatia de prevenire viziune prospectiva sau dimensiune anticipativa un eveniment nu este epuizat de realitatea cotidiana rapirea jumalistilor romani in Irak poate genera discutii si prognoze despre posibilitatea unor acte teroriste in Romania. Prevenire inseamna meteo, scaderi la bursa, accidente, crize, terorism. De multe ori, oamenii nu iau in seama informatiile de prevenire astfel, se nasc accidentele. Alteori, ele sunt amplificate paroxistic in loc sa genereze actiuni de combatere a evenimentului, ele genereaza panica societatile drapeaza in fata zvonului si nasc legende fabuloase teroristii din un cutremur devastator, etc panica este o disfunctie iar nepasarea este o alta disfunctie

Functia de interpretare

Stirea nu e numai o sursa de informatii ci si o viziune asupra unei informatii ofera si o interpretare, simplul gest de scoatere din noianul de stiri doar a unora inseamna o judecata de valoare si un proces de interpretare a realului, in functie de propriile noastre norme si principii. In fiecare zi, jumalistii aleg care stiri stau in susul paginii sau in prima parte a jurnalului, care la coada sau care nu intra deja se fac clasiflcari care tin de o responsabilitate sociala alegerea aceasta configureaza evenimentele zilei. Oamenii simt nevoia ca lumea ce ii inconjoara sa fie prezentata in mod coerent, cu un anume sens si intr-o anumita ierarhie asa iau mai usor deciziile de zi cu zi.

Media este un semnificator al lumii noastre, alaturi de parinti, prieteni, preoti, lideri de opinie, oameni politici. La inceputuri, media era dominata de exprimarea opiniilor, se adresa unui public cultivat. Acesta nu cauta divertismentul in media ci idei si teme de dezbatere. Mai apoi, media de opinie a cazut in dizgratie, a fost chiar interzisa in America, de Comisia Federala de Comunicatii, pentru ca in ultimul deceniu sa revina talk-show-ul Oprah Winfrey milioane de telespectatori. Presa modema s-a nascut pe fraza unei conventii:

separarea prezentarii evenimentelor de opiniile personale ale celor care Ie redacteaza. Faptele sunt sacre, comentariile sunt libere sustine presa anglo-saxona, in rest, pot exista forme de melange, cu conditia de a nu fi detumata prezentarea evenimentelor.

Functia de legatura

Consumand media, oamenii intra in legatura la un jumal, nu se spune nimic despre eel mai important eveniment - acela ca, vreme de de minute, milioane de oameni sunt legati impreuna, sunt expusi acelorasi mesaje, consuma acelasi obiect, au aceleasi valori, aceleasi reprezentari, cunostinte asemanatoare. Astfel, sunt legati oameni din toata lumea, fara deosebire de sex, etnie, religie, nivel de cultura. Se naste, astfel, o solidaritate inconstienta, un tribalism planetar. Acest lucru se vede in apelurile umanitare vezi Revolutia din Romania sau tsunami-ul din Pacific. In anul 1987, in Midland, Texas, o fetita cade intr-un put. Milioane de oameni asista la scoaterea ei dupa aceea, parintii divorteaza pt ca presa le scormonea viata, salvatorul se sinucide, pentru ca nu mai avea glorie iar un film ce trebuia realizat in oras, pe aceasta tema, divide populatia.

Presa e creatoare de public, de relatii sociale ample, Se naste, astfel, o comunitate imaginara intre oameni nelegati prin nimic pana atunci. Presa coaguleaza societatea, o cimenteaza social.

Functia de culturalizare

Copiii sunt modelati de mediul cultural in care traiesc. Locul parintilor si al scolii este luat de media de aici iau copiii normele de comportament unanim acceptate. Media raspunde nevoilor indivizilor si comunitatii, de perpetuare a valorilor comune. Mesajele media confirma si intaresc normele unei societati. Media contribuie la mentinerea stabilitatii sociale si la mentinerea structurilor sociale

Functia de divertisment

In anul 1969 - 528 milioane de oameni au urmarit aselenizarea, 83 milioane au urmarit Cine 1-a impuscat pe JR? si un miliard si jumatate au urmarit ultimul campionat mondial. Aceasta este rezultatui nevoii oamenilor de evadare, de relaxare. Nevoia de divertisment creste cu cat creste timpul liber. Televiziunea este cea mai ieftina forma de divertisment, datorita publicitatii. Exista posturi dedicate divertismentului, iar informatia scade in detrimentul divertismentului. Sociologii vorbesc despre trairile prin procura, datorate divertismentului omul se viseaza cow-boy ori Rambo dar se teme sa faca acest lucru, in realitate. Astfel, oamenii se elibereaza de frustrari, se naste societatea spectacolului, a hedonismului, a

divertismentului. Grav nu este ca televiziunea ofera divertisment ci ca trateaza totul sub forma divertismentului.

Aceasta functie e criticata pentru ca impune cultura minora si pentru ca transforma confruntarile politice in parade ale puterii, ale muschilor. Astfel, totul devine divertisment.