ALTE DOCUMENTE |
Integrarea europeana în mass-media din România (rezumat)
4.1. Scopul cercetarii
Scopul cercetarii a fost acela de a identifica impactul mass-media asupra problemelor decelate la nivelul procesului de aderare a României la institutiile europene din perspectiva publicului initiat în problematica integrarii europene si construirea unei "Harti a integrarii" - o lista a institutiilor media/jurnalistilor care manifesta atitudini explicite sau implicite fata de diferitele topici ale integrarii, cu precizarea sensului acestor atitudini. Aceasta cercetare s-a desfasurat în perioada aprilie-octombrie 2002.
4.2. Metodologia cercetarii
Actorii din presa pot fi îndeobste descrisi pe doua cai: monitorizarea comportamentului real (monitorizarea presei, a optiunilor exprimate public) sau evaluarea comportamentului perceput, respectiv a modului în care actorii sunt receptati. În acest din urma caz, se poate distinge între perceptia publicului larg (sondaje de audienta, credibilitate etc.) si cea a publicului initiat. Ţinta cercetarii a fost aceasta din urma categorie.
În definitia expertilor în integrarea europeana selectati pentru a fi intervievati s-a luat în considerare o definitie modala a acestora (tipurile cele mai reprezentative, ceea ce statistic ar reprezenta modul într-o distributie de frecvente si din acest motiv vorbim despre definitia modala a categoriei de expert),
În prima etapa a cercetarii, desfasurata în perioada aprilie-iunie 2002, s-au realizat 45 de interviuri semistructurate cu durata de aproximariv 75'. Ceea ce s-a urmarit în realizarea interviurilor a fost perc 454f52e eptia, opiniile acestor experti cu privire la modul în care a fost si este tratata integrarea europeana în mass-media de la noi si aprecierea de catre acestia a impactului mass-mediei românesti asupra procesului de aderare. Prin intermediul acestor interviuri cu experti s-a reusit identificarea si caracterizarea în profunzime a principalilor actori mass-media în relatie cu procesul aderarii, elemente ce au stat la baza conceperii instrumentului de lucru pentru etapa urmatoare a cercetarii.
Etapa urmatoare a cercetarii a fost cea a selectarii unui juriu evaluator format din cel putin 10 persoane care au oferit cele mai consistente opinii despre mass-media si carora li s-au aplicat cele 3 Mediabarometre al integrarii din perioada iulie-septembrie.
Mediabarometrul unei luni consta într-un chestionar cu ajutorul caruia se sondeaza modul în care au fost tratate cele mai importante subiecte legate de integrare ale acelei luni în cele mai importante institutii de presa de la noi. Pentru realizarea lui, s-a facut mai întâi o monitorizare a întregii prese scrise din Bucuresti pentru a se identifica evenimentele lunii (iulie, august, respectiv septembrie).
Pentru audiovizual, s-au urmarit principalele programe de stiri ale posturilor TV. În final, din luna iulie au fost alese 19 subiecte dupa criteriul importantei lor, în luna august 8 teme, iar în luna septembrie 13 teme.
În privinta institutiilor de presa asupra carora s-au facut evaluarile lunare, acestea au fost selectate în urma analizei interviurilor din etapa anterioara a cercetarii, dupa criteriul importantei pe care aceste institutii o acorda integrarii. În perceptia expertilor în integrare, cotidianele care au nivelul cel mai ridicat de informare privitor la integrarea europeana sunt: Adevarul, Cotidianul, Ziua, România libera, Curentul, Curierul National. O coloana a fost rezervata revistelor economice si o alta, posturilor TV lasând libertatea persoanei chestionate de a le mentiona pe cele considerate relevante.
În urma analizei interviurilor, s-a putut stabili o lista cu cele mai frecvente atribute, calificative (de la un pol la altul) utilizate de persoanele intervievate pentru a caracteriza perceptia lor despre modul în care mass-media trateaza problematica integrarii. S-a hotarât ca aceasta lista sa fie folosita la completarea fiecarui Mediabarometru, nu numai pentru ca astfel este usurata munca juriului, utilizând propriile cuvinte, dar si pentru ca s-a dorit o standardizare a instrumentului prin folosirea acelorasi calificative de catre toti membrii juriului si pentru a se evita introducerea unor scale sau calificative nefamiliare intervievatilor, de exemplu. "obiectiv", "superficial", eurooptimist/eurosceptic", "tratat ca subiect de senzatie" etc.
Rezultatul final consta într-o lista a institutiilor media/jurnalistilor care manifesta atitudini explicite sau implicite fata de diferitele topici ale integrarii.
4.3. Perceptia expertilor în integrare despre modul în care mass-media trateaza tema integrarii europene si impactul acesteia asupra procesului aderarii
O parte importanta în economia fiecarui interviu a fost exprimarea opiniilor legate de presa noastra, în general, pentru a se putea explica mai târziu, de catre experti, comportamentul acesteia fata de tema integrarii. Aceste opinii s-au dovedit a fi consistente si extrem de variate. Daca pentru câtiva, articolele din presa româneasca reiau teme care au aparut cu o saptamâna în urma, în presa din strainatate, în general fara relevanta, pentru altii mass-media din România este la nivelul celei internationale, uneori chiar mai bine, în sensul ca pare mai decisa, mai dinamica. Majoritatea opiniilor converg însa spre imaginea unei prese insuficient diferentiate "tematic, ideologic", "generalista", mai degraba "comerciala, partizana, tezista, usor de manipulat", într-o relatie complexa cu clasa politica, fara responsabilitatea cuvântului scris si chiar fara credibilitate. "Nu avem ziare de centru sau de opozitie, nu avem o presa cu opinii diferite. Exista o contagiune totala a opiniei. Nici nu trebuie sa citesti toate ziarele din cauza asta." Un alt aspect interesant care a reiesit din interviuri este ca presa considerata cu adevarat profesionista este cea economica. si aici însa exista nuante, de la atribuirea neconditionata a sintagmei "profesionista" si pâna la caracterizari gen "pastisa a ziarelor mari din strainatate".
Adesea s-a afirmat si ca, de foarte multe ori, în mass-media românesti sunt amestecate senzationalul cu informarea. Comportamentul mass-media fata de subiectul particular al aderarii a fost si el descris în moduri si nuante diferite de catre persoanele intervievate. Din punct de vedere cantitativ, cei mai multi au considerat ca subiectul integrarii este prezent la un nivel multumitor în mass-media. De asemenea, a fost remarcata o crestere substantiala a numarului de articole privind procesul integrarii în ultimii ani. Din punctul de vedere al tratarii calitative a integrarii, în general, mass-media au fost apreciate ca ocupându-se mai ales de redarea informatiei neutre, rupta din context, nesistematica, dar si subiectiva, tratata punctual, cu tendinta de a-i acorda mai putin spatiu decât subiectelor de scandal.
Pe de o parte, o explicatie a acestei situatii frecvent întâlnite în discutii este ca, date fiind specificul presei cotidiene si concurenta în mass-media pentru întâietatea difuzarii unei stiri, aceasta este preluata fara a fi comentata si utilizata în analize de profunzime. "Iar când nu e profunzime, nu se mai poate face o selectie dupa importanta proceselor." Pe de alta parte, este evocat caracterul complex al procesului de integrare si limbajul tehnic care cer, în general, o pregatire specializata a jurnalistului spre a le putea prezenta într-o forma usor de înteles pentru un nespecialist. În privinta stapânirii acestor cunostinte de catre jurnalisti, marea parte a intervievatilor considera ca acestea sunt nesatisfacatoare. Una dintre criticile cele mai dure la adresa jurnalistilor a fost faptul ca lipsa întelegerii fenomenului a condus în covârsitoarea majoritate a cazurilor la ignorarea unor evenimente cotate de experti ca foarte importante pentru procesul integrarii României, cum ar fi, de exemplu, summit-ul de la Barcelona, care în presa româneasca a fost reflectat mai ales prin vizitele reprezentantilor tarii noastre.
În general, persoanele intervievate considera ca în mass-media exista o lipsa acuta a analizelor privind integrarea României si a dezbaterilor pe aceasta tema, inclusiv a dezbaterilor despre reactiile electoratului. "Lipsesc punctele de reper, daca lipseste analiza." De asemenea, au fost semnalate conformismul si uniformitatea presei noastre cu privire la subiectul aderarii si fata de UE. Cei mai multi au perceput mass-media ca sustinând ideea de integrare fara echivoc. Totusi, în opinia expertilor, "la noi nu este o dezbatere de elita; aceiasi zece oameni...", "ar trebui sa se creeze o dezbatere la nivelul elitelor, altfel se risipesc resursele".
Un alt aspect semnalat de catre aproape toti expertii a fost lipsa din presa a informatiilor legate de costurile aderarii României la UE. Aceasta a fost considerata drept una dintre explicatiile euro-optimismului remarcabil al românilor (alaturi de uniformitatea presei privind aceasta tema).
De asemenea, s-a constatat faptul ca opinia publica nu este informata suficient în privinta procesului integrarii. În plus, s-a observat ca presa nu percepe integrarea ca pe un subiect al agendei interne.
"Orice lucru ce se întâmpla în România ar trebui ca presa sa-l plaseze în contextul integrarii, presa ar trebui sa înteleaga ca orice miscare ar trebui sa aiba legatura cu procesul de aderare, sa înteleaga ca nu exista politici publice interne care sa se refere numai la România".
S-a mai afirmat ca, în general, nici presa si nici Guvernul sau clasa politica nu au avut o strategie de informare a opiniei publice privind aderarea. si aici parerile au fost împartite. Astfel, parlamentarii intervievati au considerat ca responsabila pentru aceasta situatie nu este presa, ci clasa politica. Persoanele din structurile ministerelor au afirmat în general ca mai ales mass-media poarta raspunderea pentru informarea opiniei publice. Unii dintre cei intervievati acuza chiar clasa politica, în general, de necunoasterea exacta a ceea ce înseamna integrarea europeana, iar atitudinea clasei politice ar duce la o tratare superficiala a temei si în presa.
Din câteva interviuri a reiesit si faptul ca presa a început si continua sa acorde mult mai mult spatiu editorial aderarii la structurile NATO, astfel încât subiectele despre Uniunea Europeana sunt tratate mai putin si într-un mod simplificat. De asemenea, s-a remarcat confuzia între NATO si UE, întâlnita foarte frecvent, nu numai în rândul populatiei, ci si printre jurnalisti, datorita utilizarii termenului "euroatlantic".
S-a afirmat si ca una dintre temele preferate de mass-media o reprezinta programele de finantare europene, spre care presa simte o "prea mare apetenta", în sensul ca doar anunta lansarea unei finantari, fara a oferi contactele si informatia completa, de cele mai multe ori cu mult înainte ca data exacta a lansarii sa fie cunoscuta. O consecinta a acestei situatii ar fi ca "se deturneaza atentia de la faptul ca UE este o organizatie de state membre cu valori comune; nu este banca, banii sunt legati de procesul de aderare".
Printre mesajele neexplicite, dar prezente în paginile ziarelor noastre sau în emisiunile posturilor de televiziune, s-a observat de catre cei intervievati ca exista cazuri frecvente de discriminari etnice si de gen, dar ca acestea au mai scazut ca numar în ultimii ani. De asemenea, unele ziare pastreaza o atitudine nationalista, iar în urma evenimentelor de la 11 septembrie s-au putut observa si atitudini antiamericane în mass-media românesti. În continuare, parerile majoritatii sunt cel mai mult prezente în mass-media, în detrimentul informarii si asupra situatiei minoritatilor de orice tip. Persoanele intervievate au considerat ca presa nu poate fi diferita de restul societatii, mass-media nefiind altceva decât o oglinda a ei si, din fericire, cel mai european segment al ei.
4.4. Evaluarea actorilor principali din mass-media din perspectiva abordarii temei integrarii
În aceasta sectiune am urmarit prezenta unor clasificari ale presei dupa importanta pe care o acorda integrarii, caracterizarea fiecarui ziar, post tv din punctul de vedere al prezentei (cantitativo-calitative) a temei integrarii, al politicilor editoriale, al problemelor economice/politice care se reflecta în politica editoriala, cazuri de jurnalisti care se ocupa de integrare etc., în perioada iulie-septembrie 2002.
S-a putut observa ca, în general, exista perceptia a trei tipuri de actori din mass-media în functie de atentia pe care acestia o acorda procesului integrarii europene. În categoria ziarelor care trateaza adesea tema aderarii europene, ziare considerate reprezentative si "serioase", persoanele intervievate au considerat ca fac parte:
- Adevarul este perceput, în general, ca fiind cel mai obiectiv si cel care prezinta cel mai bine tema integrarii (apreciat si pentru spiritul critic);
- România Libera este considerat cel mai critic cotidian din presa noastra;
- Curentul : se afla printre ziarele ce trateaza mult, consistent integrarea europeana. Însa privitor la acest cotidian se fac cele mai multe referiri la "anumite grupuri de interese" ce se afla în spatele ziarului;
este încadrat de persoanele intervievate tot în categoria ziarelor ce sunt interesate si scriu consistent despre integrare;
Ziua este în general considerat un ziar care informeaza asupra integrarii, dar este în acelasi sens controversat ca si Curierul National
Cotidianul este în general considerat moderat, dar exista si câteva pareri ca uneori trateaza subiectiv, chiar politizat anumite teme ale integrarii.
În categoria opusa, a ziarelor care trateaza foarte putin sau cu tenta spre spectaculos subiectul aderarii, se afla: Evenimentul Zilei, National, Libertatea si Jurnalul National, Gardianul.
Într-o zona gri, nediferentiata, se afla mai ales ziarele cu tiraj mic - Independent, Realitatea Româneasca, Cronica Româna, ce sunt mentionate de persoanele intervievate, însa fara ca vreunul dintre aceste ziare sa fi avut o atitudine notabila fata de tema integrarii europene.
Dintre posturile de radio, s-a detasat doar Radio România Actualitati, cotat de cei care l-au citat drept cel mai profesionist din toata mass-media în ceea ce priveste subiectul integrarii.
Referitor la posturile TV, nici unul nu a fost citat ca ducând o politica de informare a populatiei, ci s-au evocat doar câteva emisiuni ("ProVest", de la ProTv).
4.5. Principalele evenimente legate de aderare din lunile iulie-septembrie si reflectarea lor în principalele cotidiene si posturi TV (Mediabarometrul Integrarii)
Analiza datelor obtinute prin aplicarea Mediabarometrelor integrarii, în perioada iulie-septembrie 2002, se poate realiza atât pe orizontala, accentuând evenimentele lunii respective, cât si pe verticala, accentuând astfel institutiile de media si perceptiile despre ele ale respondentilor.
În analiza pe orizontala a datelor, s-a putut constata ca, în general, presa este vazuta ca tratând evenimentele legate de integrare obiectiv, pozitiv, sunt prezente ca stiri si mai putin ca analize sau comentarii în profunzime. Din temele selectate ale perioadei iulie-septembrie, o mica parte au atras atentia întregii prese, ca si a membrilor juriului: preluarea presedintiei UE de catre Danemarca, lansarea unui nou program finantat de UE pentru schimbarea situatiei romilor, acreditarea Agentiei Sapard, semnarea de catre România a acordului bilateral cu SUA privind predarea persoanelor catre Curtea Penala Internationala, moratoriul asupra adoptiilor internationale, problema ascultarii telefoanelor oficialilor europeni.
S-a putut observa ca nu s-a putut gasi o regula în ceea ce priveste care anume subiecte vor fi alese de mass-media pentru a fi tratate. Se mai observa ca, în general, predomina stirile, sunt foarte putine analize, nu se poate spune ca ziarele duc o anumita politica de informare cu privire la vreunul dintre aspectele integrarii europene, nu se observa o anumita consecventa în tratarea unor.
Aplicarea Mediabarometrelor integrarii întareste concluziile celor 45 de persoane intervievate ca, în general, mass-media nu este înca bine pregatita sa informeze opinia publica, iar atunci când o face, o face nesistematic, de multe ori superficial, circumstantial.
4.6. Perceptia rolulului mass-media în integrare de catre expertii în integrare
În concluzie, impactul mass-media asupra integrarii este perceput
ca pozitiv. Europa si efortul României pentru integrare sunt prezente
semnificativ în presa. Din punct de vedere calitativ însa, lipsesc o
raportare
În fine, este resimtita si lipsa analizelor, care ar trebui sa fie specifice presei ca mediu de comunicare si dezbatere. Mass-media sunt considerate ca fiind cel mai european segment al societatii românesti, iar dincolo de problemele inerente pe care le întâmpina, presa ramâne "câinele de paza al democratiei".
|
