2.1 Sursele informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................28
Corespondentii si trimisii speciali ai canalului de televiziune..........29
Agentiile de presa si imagini folosite īn ilustratia informatiei
televizate.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................31
Alte media.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................34
Alte surse.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................34
Surse complementare.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......35
Etapele selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........36
Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... ............................37
Relatia surse-media.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................39
Capitolul 3: Teorii asupra selectiei informatiei sportive īn interiorul unei redactii de televiziune.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................41
Teorii asupra selectiei informatiei.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..43
Tipologia diferitelor criterii de selectie.......... ..... ...... ...........................58
Sinteza teoriilor de selectie a informatiilor.......... ..... ...... ....................60
Televiziunea īntre audienta si consum .......... ..... ...... ............... 63
Masurarea audientei. Scurt istoric.......... ..... ...... ........................65
Indicatori de audienta.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............66
Metode de cercetare a audientei.......... ..... ...... ..........................68
Metode de masurare a audientei.......... ..... ...... ..........................69
Istorie si particularitati.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............72
Jurnalul televizat la Realitatea TV.......... ..... ...... ...........................73
Cotele de audienta si grila de programe.......... ..... ...... ..................78
Discutii cu jurnalistii redactiei Realitatea TV:.......... ..... ...... ...........81
Sursele de informare ale redactiei.......... ..... ...... .............81
Fiabilitatea surselor si verificarea lor.......... ..... ...... .........83
Cine selecteaza informatiile jurnalului televizat si īn baza caror criterii?.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................83
Factori externi de influenta ai canalului.......... ..... ...... .....85
Publicul vazut de catre jurnalistii de la Realitatea TV. Satisfacerea asteptarilor publicului.......... ..... ...... ............86
Sinteza īntrevederilor cu jurnalistii de la Realitatea TV..........................86
Ne īntrebam atunci de ce din marea cantitate de informatii care parvine institutiilor media, īn jurnalele televizate sunt selectionate cu prioritate doar anumite subiecte. Care sunt motivele alegerii unui tip de informatie si cum se opereaza ierarhizarea stirilor? Oare tendinta generala de globalizare se extinde si īn domeniul informatiei televizate?
Plecānd din acest punct se impune sa īntelegem cum ia nastere o informatie televizata si cum ajunge aceasta pe o anumita pozitie īn jurnalele televizate. Aceasta problematica ne īndemna sa ne īntrebam mai īntāi: Ce este aceea o informatie? De unde vin informatiile si prin ce etape trec ele īnainte de a ajunge īntr-o redactie? Sunt verificate informatiile īnainte de a fi difuzate? Cine este cel care decide asupra informatiilor care vor fi difuzate? Decizia apartine uneia sau mai multor persoane? Īn functie de ce obiective se decide retinerea unei informatii? Sunt oare diversele mijloace media autonome sau nu? Sunt ele libere, independente īn alegerea lor, sunt stapāne asupra propriilor decizii sau sunt influentate de catre factori externi, si daca da, care sunt acestia? Īn ce masura contextul politic, economic sau social intervin īn procesul de decizie?
Interesul si curiozitatea de a raspunde la toate aceste īntrebari ne-au condus la alegerea subiectului prezentei lucrari si anume: "Selectarea informatiei īn jurnalul televizat: criterii de selectare si factori de influenta".
Pentru a putea raspunde mai bine la aceste īntrebari, ni s-a parut indispensabil sa īntelegem cum anume are loc procesul de selectie a informatiei la modul concret, pe teren. Ne-am īndreptat deci atentia catre Realitatea TV (post de televiziune comercial specializat īn difuzarea stirilor), pentru a īntelege cum anume se desfasoara acest proces.
Aceste īntrevederi, desi cantitativ nu foarte numeroase, au avut un aport calitativ considerabil. Ele ne-au demonstrat ca, īn practica, procesul de selectie este mult mai complex decāt ne lasa teoria sa credem. Suntem constienti ca experimentul nu este reprezentativ īn ceea ce priveste functionarea tuturor jurnalelor televizate, dar cu toate acestea, el ne-a permis sa ne formam o idee concreta despre proces. Concluziile pe care le-am tras de aici s-ar putea aplica totusi si altor jurnale televizate, cu rezerva ca trebuie tinut cont de īmprejurari si context. Īn acest caz, experimentul este semnificativ.
1.1.Definitia si caracteristicile evenimentului
1.2. Definitia si caracteristicile informatiei
1.3. Informatia televizata: caracteristici
CAPITOLUL2
DE LA SURSĂ ĪN JURNALUL TELEVIZAT
2.1. Sursele informatiei
Reteaua mondiala a agentiei AP acopera 121 tari. Ea are īn toata lumea 242 birouri, īn care lucreaza 3700 de angajati, si furnizeaza stiri catre circa 15 000 de ziare, posturi de radio si televiziune ( din care 5000 de posturi de radio si televiziune si 1700 de ziare din SUA.
2.2. Etapele selectiei informatiei
2.3. Fiabilitatea surselor si verificarea acestora
2.4. Relatiile dintre surse si mass media
CAPITOLUL 3
TEORII CU PRIVIRE LA
SELECŢIA INFORMAŢIEI ĪN CADRUL REDACŢIEI
3.1. Teorii despre selectarea de informatie
3.2. Tipologia diferitelor criterii de selectie
AUTORI
WHITE
GALTUNG sI RUGE
CORNU
GRAVEL
GARVEY sI RIVERS
CRITERII
Noutate, originalitate
caracter neasteptat
originalitate
noutatea (aspectul inedit)
insolitul
Proximitate
regiune apropiata
proximitate
proximitate
proximitatea
Inteligibilitate Claritate
claritate
claritate
inteligibilitate
Pertinenta Interes
interesul
pertinenta
Consecinte (pol; ec; soc; cult;) asupra publicului
de interes public
importanta (efectele grave)
Ceea ce trezeste atentia/interesul publicului
profunzime psihologica (viata, moarte, sex, familie, securitate, bani)
conflict sexe
Conform cu asteptarile si valorile publicului
concordanta īntre fapte si asteptari, conformitate cu sistemele de valori
Frecventa aparitiilor
frecventa evenimentelor/ periodicitatea media
Amplitudine
nu prea arzator
amplitudine
Continuitate
continuitate
pertinenta (a anunta un eveniment ulterior)
Compozitia de ansamblu
prea mult tratata
compozitia de ansamblu
Publicul tinta
public tinta
Personalitati
personalitati de elita
celebritati
Permite identificarea
natiuni de elita
interesul uman
Caracterul negativ
caracter negativ
3.3 Sinteza teoriilor despre selectia informatiilor
CAPITOLUL 4
AUDIENŢA, FACTOR IMPORTANT
ĪN SELECŢIA INFORMAŢIEI TELEVIZATE
4.1. Televiziunea īntre audienta si consum
4.2 Masurarea audientei- Scurt istoric
4.3 Indicatori de audienta
4.4. Metode de cercetare a audientei
4.5. Metode de masurare a audientei
Concluzii
CAPITOLUL 5
STUDIU DE CAZ; TELEVIZIUNEA REALITATEA TV
5.1. Istoricul si particularitatile televiziunii Realitatea TV
Televiziune Realitatea TV a aparut īn sfera audiovizualului din nevoia consumatorilor de informatii, de a fi la curent cu ceea ce se īntāmpla īn tara si pe mapamond. Creata pe modelul CNN, la initiativa lui Silviu Prigoana, s-a dorit ca aceasta televiziune sa fie cel mai credibil mod de informare din Romānia si totodata sa educe publicul romān cu stirile, asa-zis serioase. Prin programele de stiri prezentate s-a intentionat ca publicul sa nu mai urmareasca stiri cu un puternic caracter "violent", ci stirile care prezinta o stare de fapt īntr-o forma neutra si obiectiva. Targhetul postului de televiziune Realitatea TV - sunt tinerii care au terminat macar liceul daca nu o facultate si pāna la persoanele de peste 60 de ani.
Creata īn 2000 Realitatea TV a devenit prima televiziune de stiri din Romānia, iar īn noiembrie 2001, dupa ce a primit licenta de emisie a īnceput sa emita pe satelit si astfel sa fie preluata de operatorii de televizune prin cablu. Cu toate ca nu mai exista īn Romānia o televiziune cu acest profil, Realitatea TV a ales sa īsi dispute tronsonul de stiri cu celelalte televiziuni comerciale dar cu profil general, sau cu televizunea nationala. Astfel, jurnalele de stiri ale Antenei 1, ProTV, TV Romānia 1, Tele 7abc si mai tārziu B1 si National TV au fost comparate cu cele ale canalului Realitatea TV. Diferenta a fost aceea ca politica redactionala a postului a fost una "non-violenta" si axata pe prezentarea informatiei ca atare, telespectatorul avānd astfel posibilitatea de a-si selecta informatia de care are nevoie. Noutatea adusa de Realitatea TV, pentru a cāstiga de partea sa mediile financiare si politice este crawl-ul, care prezinta īn prima banda, cea de jos, informatii bancare de genul: cotatii bursiere, cursul valutar; informatii utilitare, informatii meteo si chiar informatii care tin de divertisment, adica horoscop. Pe banda de sus a crawl-ului ruleaza stiri prezentate pe scurt si care sunt considerate de importanta. Acestea sunt din domeniul politica interna, politica externa, social, cultura, sanatate sau sport. Crawl-ul a fost introdus pentru ca este stiut faptul ca īn mediile financiare si nu numai, televizorul merge mai tot timpul dar acest lucru nu implica faptul ca cel care se afla īn acel birou urmareste programul TV. Īn fata acestei concurente, Realitatatea TV trebuie sa-si pastreze identitatea culturala. Pe de alta parte, ea trebuie sa mentina echilibrul īn interiorul tarii īntre diversele regiuni ale Romāniei.
5.2. Jurnalul televizat al postului Realitatea TV
5.3. Nivelul de audienta
5.4. Intrevederi cu jurnalistii Realitatea TV
5.4.1. Sursele de informatii ale redactiei Realitatatea TV
5.4.2. Fiabilitatea si verificarea informatiilor
5.4.3. Cine selecteaza informatia si conform caror criterii?
5.4.4. Factori de influenta proprii si externi
5.5. Sinteza īntrevederilor
REDACTIA
PROGRAM DE REDACTARE STIRI
STUDIOU STIRI
VIZIONARE DESFASURATOR
STIRI IN DIRECT
STUDIOU 100%
MATINAL IN DIRECT
REGIE DE EMISIE
REGIE DE MONTAJ
PREVIZIONARE IMAGINI
MONTAJ
CONCLUZII
té Bruxelles, 1994
ée au reportage, SRC, Québec, 1994
Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom - Iasi, 1999
Mc Luhan, Marshall, Galaxia Gutenberg, Editura Politica - Bucuresti, 1975
Stanciu, Nicolae si Varlam, Petre - Managementul televiziunii, Editura Libra Vox - Bucuresti, 2001
Silverstone, Roger, Televiziunea īn viata cotidiana, Editura Polirom - Iasi, 1999
Coste-Cerdan, Nathalie, Le Diberder, Alain, Televiziunea, Editura Humanitas - Bucuresti 1999
Site-ul Realitatea TV: https://www.realitatea.tv
Mouillaud M., Tetu J. -F, Jurnalul Cotidian , Editura Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1989, p.14
Abraham Moles propune in anii 70 o tipologie a evenimentelor unde caracterizeaza evenimentul prin urmatorii factori: gradul sau de imprevizibilitate, marimea sa, nivelul de implicare, caracterul sau privat sau public, inteligibilitatea sa.
Claude Gravel distinge trei tipuri de eveniment: "neprevazut", "planificat de multa vreme", "cu aparente de spontaneitate"
CNN, cu sediul la Atlanta, este prezent īn toata lumea. Emite 24 de ore din 24 si foloseste un numar de 4000 de colaboratori (10 birouri īn SUA si 18 birouri īn strainatate. Site: https://ww.cnn.com, martie 2003
|