PREMERGÃTORII - IN FATA INTREBÃRII: GUTENBERG SAU MARCONI?
medii autonume (casete audio, video), medii de difuzare (relee, cablu, sateliti), medii de comunicare (dialogul la distanta prin telefon, E-mail, Internet). Nu stiau acestea pentru ca nu aveau, cum avem noi astazi, sofisticatele tehnici de redactare, difuzare sau transmisie a mesajelor mass-media, nu aveau ghiduri, dictionare, sinteze, cercetari ale noii teorii a presei, din care sa afle, ca un produs jurnalistic este ,,o marfa sau un serviciu vandut unor consumatori potentiali'' (D. MCQUAIL, 1987, p. 220), ca jurnalele, radioul sau televiziunea se vo 323j96d r numi ,,medii'' in varii acceptii, functionalitati si derutante ispite pentru un raspuns la intrebarea intrebarilor: tiparul sau unda radiofonica? tiparul sau micul ecran? (FRANCIS BALLE, 1990, p. 50).
Albina romaneasca, 1839) 1.
ªcoala Ardeleana - miscare de idei inaintate si de demonstrare a latinitatii limbii si neamului in carti de istorie, filologie, filozofie si literatura - se incearca, rand pe rand, in 1789, 1793 si 1794, de catre doctorul oculist I. Molnar-Piuariu, sa se editeze ziare romanesti. Autoritatile habsburgice nu au dat insa curs acestor initiative.
Jurnal de calatorie in China, apoi Petru Cercel, in itinerare urbane italienesti, Vartolomeu Mazareanu in Rusia si stolnicul Constantin Cantacuzino la Padova si in alte locuri. In planul cunoasterii lumii, in maniera antitetica, aceste prime carti de ,,reportaje'', cum le-am numi astazi cu termenul modern, puneau fata in fata, realitati si stari de lucruri asupra carora era chemat sa reflecte, ceea ce insemna o dubla investire a scrisului: si cu cunoasterea, si cu atitudinea, cum, dealtfel, declara Dinicu Golescu in Insemnare a calatoriei mele Constantin Radovici din Golesti (Buda, 1826):
8.
9. Judecand potrivit acestor fapte si atitudini vedem cum specificul presei, la inceputurile sale, era unul preponderent cultural, caruia i se va alatura treptat unul politic, realitati relevate ulterior de Nicolae Iorga, Garabet Ibraileanu si de alti exegeti. Ziarul politic se va impune si va domina in faza urmatoare, a revolutiei de la 1848, pana la Unirea din 1859, cand unele gazete cu preocupari literare parcurg un proces de specializare si dobandesc o existenta independenta fata de periodicele cu caracter politic.
