Universitatea Al.I. Cuza
Facultatea de Litere
Departamentul de Jurnalism
PROIECT
ALINA-CAMELIA PAHARNICU
Anul I, Grupa III, E
Acest demers este un scurt proiect de cercetare care îsi propune sǎ analizeze trei tipuri de interactiuni sociale din patru perspective: interactiunea simbolicǎ, dramaturgia, schimbul politic si etnometodologia.Am optat pentru douǎ exemple din propria experientǎ si pentru un fragment de discutie televizatǎ.Nu vor lipsi din an 10310v216k alizǎ:descrierea situatiei analizate, eficacitatea ce rezultǎ din raportul interactiune-metodǎ, construirea socialǎ a sensului, situatia fetelor participantilor si analiza textului.
Dupǎ fiecare replicǎ, am inserat observatii privind situatia fetelor participantilor si semnificatia elementelor de paraverbal (ton, ritmul rostirii, pauze).
Discutie (între cinci subiecti) cu temǎ politicǎ, desfǎsuratǎ luni, 1 ianuarie 2007 (Sǎrbǎtoarea Sfântului Vasile) la ora 15:35.
Interactiunea socialǎ se consumǎ într-un cadru familiar-amical, în casa unuia dintre participantii la discutie, la o petrecere-onomasticǎ.Schimbul de opinii are loc în jurul mesei din sufragerie.Participantii la actul de comunicare sunt: un tânǎr de 20 de ani, fiul celui care îsi serbeazǎ onomastica, douǎ cupluri invitate la petrecere, cu vârste cuprinse între 35 si 40 de ani.Interactiunea e un schimb de opinii si comentarii între actantii comunicǎrii reprodusǎ mai jos.E o discutie lejerǎ, acompaniatǎ, dacǎ putem spune asa, de un pahar de vin.Discutia e determinatǎ de întrebarea tânǎrului de 20 de ani.
Reproducerea scrisǎ a discutiei analizate:
Subiectul nr.1 (tânǎrul): Ati auzit discursul lui Bǎsescu de Revelion, din Piata Universitǎtii?
Observatii: Aceasta este întrebarea care genereazǎ discutia.Cel care lanseazǎ aceastǎ întrebare e detasat de grup.E asezat undeva în fata unora si în spatele altor doi.Intrebarea vine pe un ton ridicat, de entuziasm (care trǎdeazǎ aprecierea de cǎtre el a discursului presedintelui), parcǎ în asteptarea unui rǎspuns care sǎ-i confirme entuziasmul.
Situatia fetelor participantilor:Îsi mentin intacte fetele si nici nu le amenintǎ pe cele ale celorlalti participanti.
Subiectul nr.2 (bǎrbat):A!Da! cot la cot cu oamenii da rând
Observatii:Râde usor si ridicǎ paharul cu vin în timp ce rǎspunde,semn cǎ împǎrtǎseste aceeasi opinie cu subiectul nr.1.
Situatia fatelor participantilor:Apǎrǎ fetele subiectului nr.1,dar si pe ale sale.
Subiectul nr.3 (bǎrbat):L-am vǎzut si eu.la Realitatea TV!
Observatii: Nu e deloc entuziasmat; el confirmǎ doar cǎ a auzit discurdul la televizor.Replica sa taie elenul discursiv si entuziasmul subiectilor anteriorii.Nu dǎ prea multǎ importantǎ rǎspunsului,care vine pe un ton moale, plictisit, semn cǎ nu l-a impresionat prea mult discursul presedintelui.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fetele (si pozitivǎ,si negativǎ) a subiectilor 1 si 2, dar îsi apǎrǎ fata pozitivǎ.
Subiectul nr. 1(tânǎrul):Ati vǎzut!a fost alǎturi de întregul popor.
Obsevatii:E la fel de entuziasmatǎ, gesticuleazǎ cu ambele mâini,o întrerupe subiectul nr. 2.
Situatia fetelor participantilor: Îsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr. 3.
Subiectul nr.2(bǎrbat): Asta-mi place la el!Cǎ e din popor!
Observatii:acelasi ton, la fel de entuziasmat.
Situatia fetelor participantilor: Îsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr.3.
Subiectul nr. 1 (tânǎrul) iese din discutie.
Subiectul nr.2 (bǎrbat) cǎtre alti doi participanti la discutie, adicǎ subiectul nr. 3 si subiectul nr. 4, sot si sotie: Cu Alianta sunteti?
Observatii: Întrebarea vine pe un ton calm.Dupǎ rǎspunsul sec al subiectului nr. 3, subiectul nr. 2 încearcǎ sǎ afle ce preferintǎ politicǎ are acesta.
Situatia fetelor participantilor:Amenintǎ fata pozitivǎ, dar si pe cea negativǎ al subiectului nr. 3.Îsi apǎrǎ propria fatǎ pozitivǎ.
Subiectul nr. 3(bǎrbat):E! Da!
Observatii:foarte încet, încât abia se aude, cu privirea coborâtǎ asupra paharului, semn de dezamǎgire sau indiferentǎ.
Situatia fetelor participantilor:Îsi amenintǎ propria fatǎ pozitivǎ.Aduce atingere si fetelor pozitive ale subiectilor 1 si 2.
Subiectul nr.4 (femeie):Când am plecat de acasǎ, am zis cǎ e bine cǎ intrǎm în UE, dar pe drum m-am rǎzgândit.
Observatii:Are privirea îndreptatǎ în jos, spre masǎ, un ton moale, semnul unei pǎreri de rǎu.
Situatia fetelor participantilor:Îsi apǎrǎ fetele, dar în acelasi timp îsi amenintǎ fata pozitivǎ.
Subiectul
nr. 2(bǎrbat):Poate o sǎ ajungǎ undeva si
Observatii:Scade din entuziasm, poate pentru a echilibra oarecum discutia, pentru anu se ajunge la divergente foarte mari de opinie.Are privirea coborâtǎ asupra paharului, ceea ce trǎdeazǎ speranta.
Situatia fetelor participantilor:Îsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr. 3.
Subiectul nr. 3 (bǎrbat) cǎtre subiectul nr. 2: Cicǎ au scǎzut impozitele! Dar se scumpeste pretul gazului, al luminii.Tot acolo am ajuns.Tot aceiasi bani îi luǎm.
Observatii: ton ridicat, subiectul este revoltat, gesticuleazǎ cu ambele mâini, semn unei nemultumiri.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fata pozitivǎ a subiectilor 1 si 2, dar îsi apǎrǎ propria fatǎ pozitivǎ, salvându-si totodatǎ si fata negativǎ.
Subiectul nr. 2 (bǎrbat): Da! Cu ce ne ajutǎ pe noi, cei cu salarii mici, cǎ au micsorat ei impozitul.Tot cei cu salarii mari câstigǎ mai mult.
Observatii: ton mai ridicat decât în interventiile anterioare; bate usor cu mâna în masǎ, ceea ce trǎdeazǎ faptul cǎ se implicǎ tot mai mult în discutie; preia putin din atitudinea subiectului3.
Subiectul nr. 3 (bǎrbat): De exemplu, la un salariu de 2 milioane de lei câstig 15 mii de lei.Pǎi e corect asa?
Observatii: ton foarte ridicat, gesturi frecvente cu mâinile, ceea ce semnificǎ indignare.
Situatia fetelor participantilor: Îsi apǎrǎ fata pozitivǎ si pe cea negativǎ.Salveazǎ si fetele subiectului 2.
Subiectul nr. 2 (bǎrbat): Cum sǎ fie? Am calculate: la un salariu de 5 milioane de lei, iau în plus 150 000 lei.
Observatii: ton ridicat; fǎrǎ gesturi; nu e la fel de indignat ca subiectul 3.Îsi formeazǎ opinia în functie de opinia subiectului 3.Încearcǎ sǎ se arate indignat, dar nu la fel de mult ca subiectul nr. 3.
Situatia fetelor participantilor: Îsi apǎrǎ ambele fete, dar si fata pozitivǎ a subiectului 3.
Subiectul nr. 5 (femeie, sotia subiectului 2): si tu ziceai cǎ o sǎ câstigi 300 000 de lei! Vezi cǎ nu e asa.
Observatii: ton calm, fǎrǎ gesturi, semn cǎ împǎrtǎseste punctual de vedere al subiectului 3.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fetele subiectului 2, dar îsi apǎrǎ fata pozitivǎ.
Subiectul nr 2 (bǎrbat): Da!
Observatii: rǎspuns scurt si încet, ton moale; replica e scurtǎ, semn de acceptare a faptului cǎ s-a înselat.Recunoaste acest lucru.Modul în care rosteste acel ''da'' trǎdeazǎ dorinta ascunsǎ de a nu recunoaste cǎ s-a putut însla.
Situatia fetelor participantilor: Îsi simte amenintate ambele fete, îndeosebi cea pozitivǎ.
Interactiunea simbolicǎ:
Avem de-a face, în interactiunea analizatǎ, cu un limbaj vorbit, un limbaj natural, simplu, materializat prin cuvinte din masa vocabularului, ale cǎror sensuri pot fi usor explicate si întelese.
Eficacitatea acestei metode: ridicatǎ.
Dramaturgia:
Fiecare îsi interpreteazǎ
rolul,si-l asumǎ într-un fel sau altul.Fiecare actant ia cuvântul de
pe pozitia cetǎteanului roman obisnit, afectat de ceea ce
se întâmplǎ în
Subiectul nr. 3 îsi modeleazǎ si el tonul vocii si gesturile, dar acest lucru e mai putin sesizabil.Subiectii încearcǎ sa mentinǎ discutia în anumite limite.Subiectii 1,2 si 3 protejeazǎ discutia spre a nu da nastere unor divergente puternice.În cele din urmǎ se ajunge la un consens.
Subiectul nr. 1 iese repede din discutie, simte probabil cǎ nu se poate controla pentru a mentine discutia în anumite limite impuse de cadrul de sǎrbǎtoare în care se desfǎsoarǎ si de relatiile dintre actanti (subiectii 2 si 5 sunt sot si sotie, subiectii 3 si 4 la fel).Cele douǎ cupluri nu se cunosc foarte bine.Subiectul nr. 1 iese din discutie când simte cǎ, prin rǎmânerea sa în ''joc'', discutia ar putea degenera într-o amplǎ contrazicere.
Eficacitatea acestei metode :ridicatǎ.
Schimbul social:
Se negociazǎ respectarea limitelor impuse de cadrul în care se desfǎsoarǎ discutia si de relatiile dintre participantii la actul de comunicare.
Eficacitatea acestei metode: ridicatǎ.
Etnometodologia:
Etnometodologia reprezintǎ regulile potrivit cǎrora sunt structurate interactiunile, în ce mod aceste reguli sunt însusite de anumiti indivizi si sunt puse la baza comportamentului sǎu social, un comportament interactive.
Subiectul nr.1, care deschide discutia, cunoaste foarte bine ambele cupluri, care participǎ la consumarea actului comunicational; dar el se retrage fǎcând astfel un compromis din motive subiective impuse de cadrul de sǎrbǎtoare în care se desfǎsoarǎ discutia.
Cele douǎ cupluri, care rǎmân în discutie, pǎstreazǎ limitele impuse de relatiile nu prea apropiate dintre acestea.E un act comunicational a cǎrui linie e generatǎ de compromisuri din partea participantilor.De aceea, nu putem vorbi de nici o miscare, nici un gest, care sǎ fie cunoscut de toti participantii la actul interactive si care sǎ semnifice ceva în cadrul grupului de discutie proaspǎt formatǎ.E vorba de un grup a cǎrui formare e generatǎ de cadrul sǎrbǎtoresc, cadru, care nu putea permite sǎ se iveascǎ conflicte.Astfel spus, nu ar trebui sǎ ne certǎm la o onomasticǎ sau zi de nastere.
Eficacitatea acestei metode: medie.
|
