Universitatea Al.I. Cuza
Facultatea de Litere
Departamentul de Jurnalism
PROIECT
ALINA-CAMELIA PAHARNICU
Anul I, Grupa III, E
Acest demers este un scurt proiect de cercetare care īsi propune sǎ analizeze trei tipuri de interactiuni sociale din patru perspective: interactiunea simbolicǎ, dramaturgia, schimbul politic si etnometodologia.Am optat pentru douǎ exemple din propria experientǎ si pentru un fragment de discutie televizatǎ.Nu vor lipsi din an 10310v216k alizǎ:descrierea situatiei analizate, eficacitatea ce rezultǎ din raportul interactiune-metodǎ, construirea socialǎ a sensului, situatia fetelor participantilor si analiza textului.
Dupǎ fiecare replicǎ, am inserat observatii privind situatia fetelor participantilor si semnificatia elementelor de paraverbal (ton, ritmul rostirii, pauze).
Discutie (īntre cinci subiecti) cu temǎ politicǎ, desfǎsuratǎ luni, 1 ianuarie 2007 (Sǎrbǎtoarea Sfāntului Vasile) la ora 15:35.
Interactiunea socialǎ se consumǎ īntr-un cadru familiar-amical, īn casa unuia dintre participantii la discutie, la o petrecere-onomasticǎ.Schimbul de opinii are loc īn jurul mesei din sufragerie.Participantii la actul de comunicare sunt: un tānǎr de 20 de ani, fiul celui care īsi serbeazǎ onomastica, douǎ cupluri invitate la petrecere, cu vārste cuprinse īntre 35 si 40 de ani.Interactiunea e un schimb de opinii si comentarii īntre actantii comunicǎrii reprodusǎ mai jos.E o discutie lejerǎ, acompaniatǎ, dacǎ putem spune asa, de un pahar de vin.Discutia e determinatǎ de īntrebarea tānǎrului de 20 de ani.
Reproducerea scrisǎ a discutiei analizate:
Subiectul nr.1 (tānǎrul): Ati auzit discursul lui Bǎsescu de Revelion, din Piata Universitǎtii?
Observatii: Aceasta este īntrebarea care genereazǎ discutia.Cel care lanseazǎ aceastǎ īntrebare e detasat de grup.E asezat undeva īn fata unora si īn spatele altor doi.Intrebarea vine pe un ton ridicat, de entuziasm (care trǎdeazǎ aprecierea de cǎtre el a discursului presedintelui), parcǎ īn asteptarea unui rǎspuns care sǎ-i confirme entuziasmul.
Situatia fetelor participantilor:Īsi mentin intacte fetele si nici nu le amenintǎ pe cele ale celorlalti participanti.
Subiectul nr.2 (bǎrbat):A!Da! cot la cot cu oamenii da rānd
Observatii:Rāde usor si ridicǎ paharul cu vin īn timp ce rǎspunde,semn cǎ īmpǎrtǎseste aceeasi opinie cu subiectul nr.1.
Situatia fatelor participantilor:Apǎrǎ fetele subiectului nr.1,dar si pe ale sale.
Subiectul nr.3 (bǎrbat):L-am vǎzut si eu.la Realitatea TV!
Observatii: Nu e deloc entuziasmat; el confirmǎ doar cǎ a auzit discurdul la televizor.Replica sa taie elenul discursiv si entuziasmul subiectilor anteriorii.Nu dǎ prea multǎ importantǎ rǎspunsului,care vine pe un ton moale, plictisit, semn cǎ nu l-a impresionat prea mult discursul presedintelui.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fetele (si pozitivǎ,si negativǎ) a subiectilor 1 si 2, dar īsi apǎrǎ fata pozitivǎ.
Subiectul nr. 1(tānǎrul):Ati vǎzut!a fost alǎturi de īntregul popor.
Obsevatii:E la fel de entuziasmatǎ, gesticuleazǎ cu ambele māini,o īntrerupe subiectul nr. 2.
Situatia fetelor participantilor: Īsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr. 3.
Subiectul nr.2(bǎrbat): Asta-mi place la el!Cǎ e din popor!
Observatii:acelasi ton, la fel de entuziasmat.
Situatia fetelor participantilor: Īsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr.3.
Subiectul nr. 1 (tānǎrul) iese din discutie.
Subiectul nr.2 (bǎrbat) cǎtre alti doi participanti la discutie, adicǎ subiectul nr. 3 si subiectul nr. 4, sot si sotie: Cu Alianta sunteti?
Observatii: Īntrebarea vine pe un ton calm.Dupǎ rǎspunsul sec al subiectului nr. 3, subiectul nr. 2 īncearcǎ sǎ afle ce preferintǎ politicǎ are acesta.
Situatia fetelor participantilor:Amenintǎ fata pozitivǎ, dar si pe cea negativǎ al subiectului nr. 3.Īsi apǎrǎ propria fatǎ pozitivǎ.
Subiectul nr. 3(bǎrbat):E! Da!
Observatii:foarte īncet, īncāt abia se aude, cu privirea coborātǎ asupra paharului, semn de dezamǎgire sau indiferentǎ.
Situatia fetelor participantilor:Īsi amenintǎ propria fatǎ pozitivǎ.Aduce atingere si fetelor pozitive ale subiectilor 1 si 2.
Subiectul nr.4 (femeie):Cānd am plecat de acasǎ, am zis cǎ e bine cǎ intrǎm īn UE, dar pe drum m-am rǎzgāndit.
Observatii:Are privirea īndreptatǎ īn jos, spre masǎ, un ton moale, semnul unei pǎreri de rǎu.
Situatia fetelor participantilor:Īsi apǎrǎ fetele, dar īn acelasi timp īsi amenintǎ fata pozitivǎ.
Subiectul
nr. 2(bǎrbat):Poate o sǎ ajungǎ undeva si
Observatii:Scade din entuziasm, poate pentru a echilibra oarecum discutia, pentru anu se ajunge la divergente foarte mari de opinie.Are privirea coborātǎ asupra paharului, ceea ce trǎdeazǎ speranta.
Situatia fetelor participantilor:Īsi apǎrǎ fata pozitivǎ, dar amenintǎ fata pozitivǎ a subiectului nr. 3.
Subiectul nr. 3 (bǎrbat) cǎtre subiectul nr. 2: Cicǎ au scǎzut impozitele! Dar se scumpeste pretul gazului, al luminii.Tot acolo am ajuns.Tot aceiasi bani īi luǎm.
Observatii: ton ridicat, subiectul este revoltat, gesticuleazǎ cu ambele māini, semn unei nemultumiri.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fata pozitivǎ a subiectilor 1 si 2, dar īsi apǎrǎ propria fatǎ pozitivǎ, salvāndu-si totodatǎ si fata negativǎ.
Subiectul nr. 2 (bǎrbat): Da! Cu ce ne ajutǎ pe noi, cei cu salarii mici, cǎ au micsorat ei impozitul.Tot cei cu salarii mari cāstigǎ mai mult.
Observatii: ton mai ridicat decāt īn interventiile anterioare; bate usor cu māna īn masǎ, ceea ce trǎdeazǎ faptul cǎ se implicǎ tot mai mult īn discutie; preia putin din atitudinea subiectului3.
Subiectul nr. 3 (bǎrbat): De exemplu, la un salariu de 2 milioane de lei cāstig 15 mii de lei.Pǎi e corect asa?
Observatii: ton foarte ridicat, gesturi frecvente cu māinile, ceea ce semnificǎ indignare.
Situatia fetelor participantilor: Īsi apǎrǎ fata pozitivǎ si pe cea negativǎ.Salveazǎ si fetele subiectului 2.
Subiectul nr. 2 (bǎrbat): Cum sǎ fie? Am calculate: la un salariu de 5 milioane de lei, iau īn plus 150 000 lei.
Observatii: ton ridicat; fǎrǎ gesturi; nu e la fel de indignat ca subiectul 3.Īsi formeazǎ opinia īn functie de opinia subiectului 3.Īncearcǎ sǎ se arate indignat, dar nu la fel de mult ca subiectul nr. 3.
Situatia fetelor participantilor: Īsi apǎrǎ ambele fete, dar si fata pozitivǎ a subiectului 3.
Subiectul nr. 5 (femeie, sotia subiectului 2): si tu ziceai cǎ o sǎ cāstigi 300 000 de lei! Vezi cǎ nu e asa.
Observatii: ton calm, fǎrǎ gesturi, semn cǎ īmpǎrtǎseste punctual de vedere al subiectului 3.
Situatia fetelor participantilor: Amenintǎ fetele subiectului 2, dar īsi apǎrǎ fata pozitivǎ.
Subiectul nr 2 (bǎrbat): Da!
Observatii: rǎspuns scurt si īncet, ton moale; replica e scurtǎ, semn de acceptare a faptului cǎ s-a īnselat.Recunoaste acest lucru.Modul īn care rosteste acel ''da'' trǎdeazǎ dorinta ascunsǎ de a nu recunoaste cǎ s-a putut īnsla.
Situatia fetelor participantilor: Īsi simte amenintate ambele fete, īndeosebi cea pozitivǎ.
Interactiunea simbolicǎ:
Avem de-a face, īn interactiunea analizatǎ, cu un limbaj vorbit, un limbaj natural, simplu, materializat prin cuvinte din masa vocabularului, ale cǎror sensuri pot fi usor explicate si īntelese.
Eficacitatea acestei metode: ridicatǎ.
Dramaturgia:
Fiecare īsi interpreteazǎ
rolul,si-l asumǎ īntr-un fel sau altul.Fiecare actant ia cuvāntul de
pe pozitia cetǎteanului roman obisnit, afectat de ceea ce
se īntāmplǎ īn
Subiectul nr. 3 īsi modeleazǎ si el tonul vocii si gesturile, dar acest lucru e mai putin sesizabil.Subiectii īncearcǎ sa mentinǎ discutia īn anumite limite.Subiectii 1,2 si 3 protejeazǎ discutia spre a nu da nastere unor divergente puternice.Īn cele din urmǎ se ajunge la un consens.
Subiectul nr. 1 iese repede din discutie, simte probabil cǎ nu se poate controla pentru a mentine discutia īn anumite limite impuse de cadrul de sǎrbǎtoare īn care se desfǎsoarǎ si de relatiile dintre actanti (subiectii 2 si 5 sunt sot si sotie, subiectii 3 si 4 la fel).Cele douǎ cupluri nu se cunosc foarte bine.Subiectul nr. 1 iese din discutie cānd simte cǎ, prin rǎmānerea sa īn ''joc'', discutia ar putea degenera īntr-o amplǎ contrazicere.
Eficacitatea acestei metode :ridicatǎ.
Schimbul social:
Se negociazǎ respectarea limitelor impuse de cadrul īn care se desfǎsoarǎ discutia si de relatiile dintre participantii la actul de comunicare.
Eficacitatea acestei metode: ridicatǎ.
Etnometodologia:
Etnometodologia reprezintǎ regulile potrivit cǎrora sunt structurate interactiunile, īn ce mod aceste reguli sunt īnsusite de anumiti indivizi si sunt puse la baza comportamentului sǎu social, un comportament interactive.
Subiectul nr.1, care deschide discutia, cunoaste foarte bine ambele cupluri, care participǎ la consumarea actului comunicational; dar el se retrage fǎcānd astfel un compromis din motive subiective impuse de cadrul de sǎrbǎtoare īn care se desfǎsoarǎ discutia.
Cele douǎ cupluri, care rǎmān īn discutie, pǎstreazǎ limitele impuse de relatiile nu prea apropiate dintre acestea.E un act comunicational a cǎrui linie e generatǎ de compromisuri din partea participantilor.De aceea, nu putem vorbi de nici o miscare, nici un gest, care sǎ fie cunoscut de toti participantii la actul interactive si care sǎ semnifice ceva īn cadrul grupului de discutie proaspǎt formatǎ.E vorba de un grup a cǎrui formare e generatǎ de cadrul sǎrbǎtoresc, cadru, care nu putea permite sǎ se iveascǎ conflicte.Astfel spus, nu ar trebui sǎ ne certǎm la o onomasticǎ sau zi de nastere.
Eficacitatea acestei metode: medie.
|