Reflectarea vietii politice contemporane sau actuale in mass-media

Visinescu

A)6) Reflectarea vietii politice contemporane sau actuale in mass-media-69-73-B.Miege

-Mihai Coman-162-165

a)      opinia publica si spatiu public

b)      nivele de analiza si modele comunicationale 14114q1617o

c)      ipostaze ale vietii publice in mass-media- personalizare, spectacularizare

d)      definirea liderului politic-trasaturi si functii

relatiile dintre lumea politica si presa nu sunt unilaterale. Sistemul mass-media exercita o influenta majora si modifica in chip semnificativ comportamentul actorilor politici. Privind influenta media asupra comunicarii politice, cercetatorii au identificat urmatoarele fenomene:

PERSONALIZAREA puterii politice-pentru ca mesajele si mecanismele lumii politice sa fie mai accesibile (in conditiile unui public tot mai numeros, mai eterogen si mai putin familiarizat cu subtilitatile masinariei politice), jurnalistii au fixat in centrul de interes al materialelor lor dimensiunea umana a personalitatilor politice.

Dezbaterile, conflictele sau negocierile, expresie a unor complicate relatii de doctrina, de interese si de proceduri(parlamentare, guvernamentale, de partid) sunt greu de inteles si de urmarit in "mecanica" lor strict politica

SPECTACULARIZAREA fenomenelor politice-centrarea reprezentarii mediatice asupra personalitatilor politice are drept consecinta cresterea dimensiunii dramatice si spectaculoase a oricarei confruntari. Aceasta tendinta se concretizeaza in 2 tipuri de abordari mediatice:

a)      TEATRALIZAREA SI RITUALIZAREA-privilegiaza momentele si formele festive de manifestare a vietii politice-conventiile partidelor, mitingurile, defilarile la tv. Inclinatia presei spre actele spectaculoase, "teatralizate" favorizeaza strategiile de marketing politic. Marile confruntari televizate sunt regizate cu atentie de consilierii de comunicare politica-ei negociaza toate aspectele legate de prezenta "clientului" lor politic in emisiunile respective.

b)      AFECTIZAREA MESAJELOR-accentuarea laturii divertisment. Aceasta dimensiune deriva din faptul ca institutiile de presa sunt intreprinderi economice, care cauta profit si audienta. Spectacularizarea politicului conduce la prezentarea in forma si prin procedurile specifice divertismentului. Aceasta tendinta afecteaza atat limbajul articolelor si emisiunilor, cat si formatul jurnalistic. Transformarea politicului in spectacol conduce la transformarea cetateanului activ in plan civic in spectator neimplicat al show-ului politic.