Reportajul

Reportajul

Potrivit DEX reportajul este ."gen publicistic care, folosind mijloace literar-artistice, informează operativ asupra unei situatii, a unor evenimente, realizări etc. pe baza unei documentări la fata locului."

Avem, asadar, o clasificare al carei criteriu este cel al specializarii reportajului dar, ca si în cazul Elmei Scott Wattson, argumentele sunt mai degraba empirice, fiind extrase din practica de presa la care se aplica.

În ceea ce priveste presa româneasca, pornind tot de la observatiile directe asupra practicii jurnalistice, putem stabili, fara pretentia de a crea modele ultime, urmatoarele tipologii:

1. În functie de tema reportajului:

a). reportajul de specialitate:

despre reportaj, Luminita Rosca propune alte doua tipologii, specifice celor doua scoli de jurnalism dominante, franceza si americana:

conceptia retorica a reportajului - teoreticienii francezi au clasificat reportajele în functie de elementele pe care jurnalistul intentioneaza sa le evidentieze:

elemente de decor - (reportajul de atmosfera) evidentierea acestora reflecta intentia autorului de a transmite cititorului "culoarea locala" a evenimentului, de a re-crea pentru public atmosfera de la fata locului, asa cum a perceput-o jurnalistul. O astfel de abordare atrage atentia asupra intentiei jurnalistului de a-l transforma pe cititor în participant virtual la eveniment.

înlantuirea faptelor - (reportajul de eveniment) nu presupune absenta elementelor de atmosfera, ci doar plasarea lor în plan secund, în prim-plan situându-se evenimentul sau înlantuirea de fapte ce prezinta semnificatia jurnalistica.

evaluarea semnificatiei/complexitatii evenimentului - specifica scolii americane de jurnalism, care clasifica reportajele în functie de complexitatea si semnificatia faptelor ce stau la baza redactarii interviului.

faptul divers - Desi faptele diverse pot constitui subiecte pentru reportaje, cel mai adesea ele sunt prezentate în paginile ziarelor sub forma unor stiri sau relatari. La o prima vedere, valoarea de informare a faptului divers este mica, dar "orice persoana apartinând comunitatii careia i se adreseaza o publicatie ar putea fi subiectul unui fapt divers" [3], ceea ce face ca aceasta categorie de informatii sa aiba relevanta pentru comunitatea din care sunt culese si care constituie tinta publicatiei.

temele de actualitate - evenimente care se înscriu în aria preocuparilor de larg interes uman si social (accidente, crime, dezastre naturale, incendii etc.)

evenimente evidentiate prin complexitatea faptelor - evenimente cu impact major pentru societate si consecinte semnificative pentru populatie: razboaie, greve, revolutii, conflicte armate, etc.

evenimente caracterizate prin fapte ce se succed în timp - necesita o activitate de investigare de durata si au multiple semnificatii umane si sociale. În aceasta categorie se înscriu traficul si consumul de droguri în scoli, traficul de persoane, fenomenul copiilor abandonati etc.

Pentru a concluziona, îl vom cita pe Michel Voirol: "scopul redactarii unui reportaj este acela de "a-i face pe cititori sa vada, sa auda si sa simta ceea ce jurnalistul însusi a vazut, a auzit si a simtit."[4]