SECRETARIAT DE REDACTIE

SECRETARIAT

DE REDACTIE

Introducere

Se vorbeste din ce in ce mai mult astazi de o " explozie informationala", de un adevarat bombardament de date, cifre, imagini, simboluri si, modele a carui victima, nu numai liber consimtita, ci chiar oferita cu tot dinadinsul, este omul modern.

John Naisbitt in lucrarea sa "Megatendinte" observa ca "ritmul schimbarii se accelereaza pe masura ce tehnologia comunicatiilor inlatura privilegiul informational" (1989,pag.54). Elementul vital al erei informationale este comunicarea.

Aparitia tiparului a permis transformarea unei experiente personale in cunoastere larg accesibila, insa introducerea unei tehnologii informationale tot mai sofisticate a revolutionat acest proces simplu, efectul net fiind dat de o mai rapida scurgere a informatiei prin canalul informational, aducandu-i pe emitator si pe receptor tot mai aproape sau inlaturand "privilegiul informational"- cantitatea de timp in care informatia strabate canalul.

Cu ale cuvinte, intre emitator si receptor s-a interpus un angrenaj tehnologic (distribuit in mai multe tipuri de institutii si controlat de specialisti) care multiplica suporturile pe care este transmis mesajul sau care distribuie la cat mai multi beneficiari acelasi mesaj. Prin acest angrenaj comunicrea a devenit o comunicare de masa. Despre aceasta Ch.R.Wright spunea ca "este orientata catre audiente largi, eterogene, necunoscute pentru comunicator; mesajele sunt transmise in mod public si calculate sa ajunga repede la acesta, uneori sa fie chiar simultane. Din aceasta perspectiva, comunicarea tinde sa actioneze in organizatii formale care implica mari cheltuieli" (Ch.R.Wright, apud M.Coman, 1996, pag.14).

Industria, Organizatiile, Oamenii

"Industriile mass-media sunt organizatii complexe, care produc mesaje in ritm industrial; in consecinta, ele trebuie sa aplice tehnici de rationalizare a productiei, bazate pe standardizarea produselor si a pocedeelor de fabricatie si pe birocratizarea aparatului de productie. Altfel spus, institutiile de presa, devenite acum organizatii complexe, orientate catre productia industriala de informatie, sunt obligate sa gaseasca si sa aplice metode rationale si steoretipizate de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor, metode care se concretizeaza in practicile cotidiene de identificare, selectie si procesare a informatiei. Aceste metode deriva din nevoia de a produce, in mod rational, eficace si in intervale de timp foarte scurte, un ziar sau un buletin de stiri, pe baza unei materii prime atat de fluctuante si volatile precum evenimentele actualitatii"(J.Charon, J.Lemieux, 1991,pag.9-10). Asadar, in mass-media, mesajele sunt create si distribuite de un "ansamblu de indivizi, in care fiecare indeplineste sarcini specifice"(Hiebert et alli,1991, pag.12). Cu alte cuvinte, mesajele sunt produse de echipe de oameni specializati in, pe de o parte, cautarea si procesarea informatiei si, pe de alta parte, conceperea si fabricarea divertismentului; acesti specialisti lucreaza in structuri organizationale complexe, bazate pe o diviziune accentuata a muncii, pe ier 121j93b arhii clare, pe norme si proceduri de lucru standardizate. Ei sunt grupati in institutii ramificate, in care productia urmeaza aceleasi reguli ca in marile unitati industriale : ea se desfasoara pe principiul "bandei rulante", vizeaza rentabilitatea si eficienta, care asigura obtinerea profitului si este marcata de concurenta cu instututiile similare. Productia de mesaje mass-media este extrem de costisitoare, solicitand concentrari importante atat de resurse tehnice cat si umane. Numarul si varietatea specialistilor care contribuie la finalizarea unui produs mass-media sunt, de asemenea, semnificative. De pilda, la realizarea unei publicatii contribuie un numar insemnat de reporteri, redactori, editori, fotoreporteri, publicisti comentatori, editorialisti, secretari de redactie, tehnoredactori, graficieni, culegatori sau dactilografi, corectori, paginatori alaturi de care mai actioneaza reprezentantii serviciilor de management, aprovizionare, administrativ-financiar, marketing si publicitate care asigura procurarea reclamei publicitare, distributie (difuzare). Pentru ca acestia sa poata realiza un bun de consum din sfera mass-media, producatorul are nevoie de mai multe resurse tehnice si materiale, cum sunt: materie prima (hartie,cerneala, plumb, etc), energie, echipamente, informatie sau creatie culturala etc. In marile inteprinderi din presa scrisa, forta de munca (si costurile) sunt concentrate indeosebi in segmentul tipografic: el ocupa aproximativ 50% din efective si consuma 20-40% din costuri. Asadar, iata necesarul de resurse umane, tehnice si materiale de care o institutie mass-media, organizata industrial ca o fabrica, are nevoie pentru a produce dintr-o materie prima numita "realitate", un ansamblu de produse finite sub forma materialelor de presa.

Presiuni si constrangeri exercitate asupra institutiilor mass-media

Procesul jurnalistic este un amestec de libertati si constrangeri, o impletire de reguli si expresii ale talentului, un contrast intre arta si rigoare informationala.
Cercetarile inteprinse asupra mediului profesional al jurnalistilor au relevat faptul ca, in procesul de producere a materialelor de presa, presiunile productiei si constrangerile organizationale sunt mai importante decat talentul si improvizatia individuala. Din aceasta perspectiva se constata ca "producerea stirilor este, pe de o parte, un proces de creare sociala a realitatii si, pe de alta parte, un sistem de fabricare, in cadrul unei organizatii, a unui produs care poate fi studiat ca oricare alt bun fabricat industrial"(M.Schudson, 1989, pag.273). Institutiile mass-media asemeni oricarei inteprinderi este influentata de o serie de presiuni care vin din directii diverse.

Presiunea cea mai importanta este cea generata de fluxul permanent al informatiilor, instabil si incontrolabil. Orice institutie de presa trebuie aprovizionata cu informatii, si pentru a-si asigura ritmicitatea in productie are tendinta sa solicite cat mai multa informatie, mult mai multa decat poate ea sa proceseze si, in final, sa difuzeze.In acest sens, institutia de presa stabileste relatii cu diferite agentii, institutii si persoane capabile sa difuzeze informatii si devine, simultan, beneficiara si dependenta de surse. De asemenea surplusul de informatie obliga redactia sa selecteze in permanenta stirile.O alta presiune vine din sfera economica, adica din partea celor care ofera: materie prima (scumpirea hartiei, pana de curent etc), publicitate (goana dupa clienti), fonduri financiare (grupul, patronul, mereu nemultumit cere reduceri de personal, restrangeri de bugete), distributie (piata produselor mass-media este definita si ea de constrangeri de natura fizica, culturala, sociala si pret). Institutiile politice sau sociale pot exercita presiuni asupra unei redactii prin diverse forme de control si de reglare a activitatii sub forma unor masuri legislative, interventii directe ale structurii Puterii (declansarea unor procese juridice, critici exprimate public, etc). O ultima presiune importanta (uneori se dovedeste a fi decisiva) este cea venita din partea audientei: ziarele si revistele care nu se cumpara dispar, emisiunile cu cota scazuta de public sunt inlocuite cu altele, prezentatorii si ziaristii fara succes lasa locul altora mai priceputi. Tehnologiile moderne de masurare a audientei transforma publicul in "arbitru", daca nu al valorii, cel putin al succesului de moment.

Pentru a face fata acestor tipuri de presiuni contradictorii, organizatiile mass-media au un simt acut al "costurilor". Intr-o lucrare de referinta, M.Mathien considera ca obtinerea si procesarea informatiei implica un "cost global", care ar putea fi calculat prin corelarea urmatoarelor elemente: costul financiar al stirii (derivat din costurile cautarii si strangerii informatiilor, plus cele ale productiei si distributiei); costul energetic (reprezentand eforturile depuse de jurnalisti pentru a obtine respectivele informatii); costul temporal sau durata necesara gasirii si procesarii informatiei; costul psihologic, legat de interesul si implicarea conducerii redactiei in procesul de realizare a respectivului material. Aceste costuri (si altele posibile) obliga redactiile sa caute cele mai potrivite metode pentru eficientizarea procesului de productie, pentru reducerea eforturilor, cheltuielile, timpul, risipa de spatiu etc. Birocratizarea vietii in redactii (in timp ce activitatea jurnalistului de teren ramane in continuare marcata de inprevizibil si iregularitate) apare ca un rezultat al dezvoltarii institutiilor mass-media ca intreprinderi de presa, producatoare si distribuitoare de informatii, aflate toate intr-o permanenta concurenta. Produsele presei sunt determinate de fonduri (costurile de productie), timp(durata productiei) si competitie (valoarea produsului in raport cu altele, identice or analoage, realizate de alte institutii mass-media). Deoarece scopul oricarei organizatii mass-media este "sa gaseasca stirea repede si sa o difuzeze la timp"(G.Tuchman, 1978, pag. 79), institutia se vede obligata sa se ocupe in primul rand de eficienta si de organizarea stricta a procesului de productie. In consecinta, presiunile organizationale aduc in prim-plan valori ca: regularitatea, impartirea riguroasa a sarcinilor, standardizarea procedurilor si controlul calitatii muncii.

Oricat de atragatoare si incitante ar fi, intamplarile neasteptate sau neprevazute perturba productia ritmica, specifica activitatii presei. Pentru a peintampina astfel de evenimente, institutiile mass-media incearca sa planifice activitatea. Aceasta operatie (realizata cu ajutorul sedintelor de sumar) are menirea sa reduca incertitudinea si sa asigure continuarea fluenta a procesului de productie. "Din aceasta perspectiva, intalnim in practica jurnalistica, trei tipuri de abordari: stiri planificate; stiri neplanificate; stiri in afara planificarii"(M.Coman,1999, pag.226). Pentru a reduce incertitudinea si a eficientiza procesele redactionale, institutiile mass-media au dezvoltat, in afara tipizarii si planificarii, multiple alte strategii de rutina cum ar fi cele legate de: tehnica scrierii, tehnica asezarii in pagina, tehnica lucrului cu sursele etc.

Structura organizatiilor mass-media

Rolul secretarului de redactie

Ziarele mai mari sau mai mici sunt organizate in maniere diferite, insa structura de baza este aceeasi in majoritatea cazurilor. Exista trei departamente de baza - cel editorial, cel tehnic si cel administrativ.

Autoritatea suprema si responsabilitatea legala se regasesc la nivelul editorial si, in organizatiile de mari dimensiuni, la nivelul consiliul director ce raspunde in fata actionarilor (patronilor).

Cea mai mare parte a noutatilor care apar in ziare sunt colectate de la reporterii angajati ai ziarului, de la agentiile nationale si de la corespondenti. Editorialele sunt furnizate de editor si de scriitori editorialisti (publicisti comentatori). Articolele scrise de reporteri sunt editate de redactori si sunt trimise uneori pentru modificari la o consultare colectiva. Un secretar de redactie « makeup editor » hotaraste locatia articolelor in cadrul ziarului - face o macheta a ziarului, determina ce stiri si ce imagini vor fi tiparite pe prima pagina sau altundeva. La unele ziare, occidentale, secretarul cumuleaza si functia de editor - manager sau pe cea de editor al departamentului de stiri. La ziarele mari, va exista un consiliu care ia deciziile de mai sus si va fi condus de un editor - manager sau editor de stiri. Exista o ierarhie precisa prin care editorii supravegheaza sau controleaza o anumita zona.

Oamenii din media sunt un grup eterogen. Mai mult, cei din departamentele de stiri nu sunt imagini in oglinda ale celor din partea tehnica sau mass-media specializate. Mari diferente pot fi sesizate de pilda intre activitatea unui secretar de redactie al unui magazin specializat, personaj cheie intr-o redactie care in permanenta stie clar ce are de facut si secretarul de redactie al unei editii speciale care are obligatia sa introduca in pagina, intr-o singura zi, o sumedenie de articole, fotografii si titluri, totdeauna presat de timp si activitati conexe, bombardat permanent de noi informatii. Cu toata aceasta dificultate de a fixa o identitate colectiva, omogena, in campul activitatilor cotidiene exista un ansamblu de proceduri considerate a fi definitorii pentru munca jurnalistica. Acestea vizeaza, in general, doua sfere de actiune: strangerea informatiilor si procesarea informatiilor.Ansamblul acestor proceduri este considerat a fi esenta activitatii jurnalistice si materia prima a invatarii meseriei de jurnalist, fie ca acest lucru se petrece in redactii, fie in institutii universitare de profil.

SARCINILE SECRETARULUI DE REDACTIE

In elaborarea ziarului, secretarul de redactie realizeaza in ordine cronologica - stabilita obiectiv de desfasurarea procesului de productie - urmatoarele atributii specifice :

INTOCMESTE PROIECTUL DE SU­MAR

Va avea in vedere :

principalele evenimente ale zilei;

probleme de prima urgenta;

rubricile fixe in ziua respectiva;
Este bine sa fie respectate ziua si locul aparitiei fiecarei rubrici.

planificarea evenimentelor ce trebuie rela­tate in ziar.

2. COLECTEAZA    MANUSCRISELE, ILUSTRATIILE, RECLAMELE

SI ANUNTURILE PU­BLICITARE.

Cu acest prilej se verifica :

daca textele corespund in ceea ce priveste dimensiunea lor;

daca materialele sint insotite de ilustratie sau trebuie pregatita;

In acest sens, se ia legatura cu editorii sau autorii materialelor.

daca titlurile si subtitlurile sint conforme cu indicatiile date de editorii ziarului;

daca materialele aflate in "spec' (texte culese cu mai multe zile in urma) au nevoie de reactualizare.

Pentru toate manuscrisele pe care le are de primit se stabilesc ore exacte de predare.

PREGATESTE MANUSCRISELE PEN­TRU TIPAR.

Va realiza:

"toaleta' manuscriselor (definitiva­rea titlurilor, subtitlurilor, a sublinierilor din text), in aceasta privin­ta, secretarul de redactie se consulta cu editorii de departament sau chiar cu autorul materialului, care este cel mai competent critic al propriului material.

definitivarea textelor si verificarea manuscriselor sau a spalturilor (controleaza daca s-au operat modifica­rile cerute si daca toate filele sint numerotate in ordine, precum si dimensiunea materialelor).

indicatii pentru culegerea manuscri­selor la linotip. Pe fiecare manuscris trimis la cules trebuie sa se indice :
caracterul si corpul de litera, forma­tul (in cicero sau in cvadrati), nu­mele publicatiei, numarul de file ale manuscrisului.

evidentierea unor fragmente din text : text retras, aldine, corp mai mare decit caracterul indicat pentru text in general, text in chenar (cu conditia ca textul cuprins in chenar sa aiba un inteles de sine statator).

IERARHIZEAZA SI REPARTIZEAZA MATERIALELE PE PAGINI

stabilirea locului fiecarui material in contextul ziarului si al paginilor pe profil (economica, culturala etc).

stabilirea locului fiecarui material in contextul paginii in functie de importanta, de natura si ma­rimea sa, de aspectul grafic general, de rubricile fixe specifice paginii.

stabilirea si cotarea (dimensionarea) ilustratiei.

ultima estimare a dimensiunii ma­terialelor, luindu-se in calcul si spa­tiul necesar pentru titluri. Cu acest prilej, secretarul de redactie trebuie sa stie exact cit text ii trebuie pen­tru ziarul respectiv.

5. ELABOREAZA MACHETELE

cotarea si calibrarea titlurilor in functie de importanta, natura si ma­rimea articolului, de pozitia materialului in pagina.

Titlurile trebuie scrise separat si in­dicate pe fiecare in parte :

formatul;

caracterul si corpul de litera;

pagina in care este repartizat (sa se numeroteze conform numerelor de pe macheta)

cotarea si calibrarea ilustratiei pen­tru fiecare pagina in parte.

Se va urmari :

retusarea fotografiilor;

trimiterea lor in tipografie pentru zincat;

indicarea pe machete a dimensiunii fiecarei fotografii (in ci­cero sau cvadrati)

PAGINEAZA

urmareste si controleaza realizarea machetei, pagina cu pagina, in tipo­grafie.

Orice modificare a machetelor se efectueaza numai cu aprobarea editorilor ziarului.

urmarirea scoaterii corecturilor in spalt, a contrareviziilor in pagina, precum si aducerea tuturor mate­rialelor in stare de "albe' (materiale corectate pina la "ultima virgula') pentru a fi trimise apoi in redactie la citit echipei de serviciu.

CALANDRAREA, TIPARIREA SI EX­PEDIEREA

asigurarea "Bunului de tipar' si a "Bunului de difuzat'.

controlul calitatii tiparului;

controlul realizarii graficului stabilit de expediere a ziarului.

intocmirea raportului scris privind respectarea graficului de inchidere a paginilor, cauzele care au dus la de­pasirea acestui grafic, problemele ridicate de echipa de serviciu etc.

Indeplinirea tuturor sarcinilor aratate mai sus trebuie sa se faca in sens unic. Nu se admite nici o intoarcere inapoi. Orice revenire inseamna timp pierdut, munca inutila si, in ultima instanta, riscul intirzierii.

MASURI SI CALCULE TIPOGRAFICE

Masuri

Unitatea de masura este punctul tipo­grafic care are 0,376 mm

Un cicero este egal cu 12 puncte.

Un cvadrat este egal cu 48 puncte.

Un cicero este egal cu 4,51 mm.

Un cvadrat este egal cu 18,04 mm

Calcule

CUM SE TRANSFORMA IN PUNCTE UN NUMAR COMPUS DIN CICERO SI PUNCTE

30 cicero si 6 puncte

Se stie ca un cicero are 12 puncte

30 X 12 = 360+

6 puncte

366 puncte

Deci, 30 cicero si 6 puncte 366 puncte.

CUM SE ADUNA SI SE TRANSFOR­MA MAI MULTE NUMERE COMPUSE DIN CICERO Sl PUNCTE

8 cicero si 10 puncte 12 cicero si 8 puncte

cicero si 10 puncte

cicero si 9 puncte

27 cicero si 37 puncte

37 puncte : 12 (cite puncte are un cice­ro) = 3 cicero si un punct

Deci, 27 cicero + 3 cicero si l punct = 30 cicero si un punct.

CUM SE TRANSFORMA IN CICERO UN NUMAR DE PUNCTE

(170 puncte)

170:12=14cicero si 2 puncte. Deci, 170 puncte = 14 cicero si 2 puncte

Cind vrem sa transformam un numar de puncte in cvadrati sau invers,

impartim si, respectiv, inmultim cu 48 (cite puncte are un cvadrat).

Dimensiunile unui ziar format mare

Inaltimea paginii = 116 cicero (inaltimea totala a paginii este 118 cicero si 6 puncte, din care se scad 30 puncte penlru coloncifru)

Latimea paginii = 87 cicero si 6 puncte

100U

Formular de macheta

Dimensiunile unui ziar format tabloid

Inaltimea paginii este de: 85 cicero si 6 puncte( inaltimea totala a paginii este de 88 cicero, din care se scad 30 puncte pentru coloncifru)

Latimea paginii este de: 54 cicero

NOTA: Indiferent care este formatul unui ziar (mare sau tabloid) si indiferent cite coloa­ne are, albitura intre coloane trebuie sa fie de minimum 12 puncte.

NUMARUL RINDURILOR TIPOGRAFICE PE INALTIMEA UNEI COLOANE IN FUNCTIE DE FORMATUL ZIARULUI SI CORPUL DE LITERA :

FORMAT MARE

l coloana corp 6 =232rinduri

7= 199

8 12 = 116
14 = 100

FORMAT TABLOID

l coloana corp 6 = 171 rinduri

l            "

l            "

l            "

l            " 12 = 85

l                           73

NUMARUL RINDURILOR TIPOGRAFICE ALE UNUI TEXT COMPUS DIN 2 000 SEMNE (O PAGINA DE MANUSCRIS STANDARD - DACTILOGRAFIATA LA 31 RINDURI SI 65 DE SEMNE PE UN RlND), CULES PE DIFERITE FORMATE SI CU DIFERITE CORPURI DE LITERA :

Corpul de litera	Formatul   (in cicero)
	-

Se recomanda ca fiecare secretar de redactie sa dispuna de aseme­nea tabele - intocmite pe formatele frecvent folosite de ziarul respec­tiv - cu toate marimile si caracterele de litera cu care tipografia este inzestrata.

3. PREGATIREA MANUSCRISULUI PENTRU TIPAR

Pregatirea manuscrisului pentru tipar reprezinta intr-o prima forma, obli­gatorie, RECITIREA, CORECTAREA si ADNOTAREA textului. Corecturile si adnotarile se fac cu ajutorul unor semne conventionale, cunoscute atit de secre­tarul de redactie, de corectori, cit si de linotipisti.

Litera lipsa

Litera suprimata

Litera schimbata

Cuvint lipsa

Cuvint schimbat

Spatiu liber

Spatiu suprimat

Inversarea ordinii cuvintelor

Cuvintul punctat este bun

Marcarea unui alineat nou

Desfiintarea unui alineat

Pasaj suprimat

potrivit prevederilor

in acest an panderea

produslor noi si modernizate,

introduse in fabricatiei de la inceputul acestui na, reprezinta 34 la suta valoarea productiei nete realizate in ramurile pro ducatoareale industriei. Vor fi executate noi obiective de....si dezvoltare tehnologica. Infaptuirea acestor sarcini va marca o crestere importanta a productiei industriale.

Totodata, se va asigura sporirea si desfacerea productiei la export.

4. CALIBRAREA MANUSCRISULUI

O PAGINA DE MANUSCRIS STANDARD ESTE EGALA CU 2 000 DE SEMNE (31 DE RlNDURI X 65 DE SEMNE PE FIECARE RlND, AVlNNDU-SE IN VEDERE SI SPATIILE DINTRE CUVINTE).

Calibrarea unui manuscris inseamna stabilirea dimensiunii tipografice a unui text dactilografiat, in functie de latimea coloanei si de marimea si caracterul de litera stabilite pentru culegerea materia­lului respectiv. Aceasta operatie se face cu ajutorul unor TABELE DE CALIBRARE a textelor ce se culeg la linotip.

Asemenea tabele de calibrare se intoc­mesc cu toate corpurile si caracterele de litera cu care tipografia este inzestrata si, bineinteles, pe care ziarul le utilizeaza la culegerea textelor, precum si pe toate for­matele frecvent folosite.

TABEL DE CALIBRARE A TEXTELOR CULESE LA LINOTIP

Corpul de litera	Formatul   (in cicero)

CUM SE FACE ESTIMAREA UNEI PAGINI DE MANUSCRIS

(in cazul in care fila de manuscris nu este standard - 2 000 de semne)

Se calculeaza numarul de semne ale u-nui rind plin de la mijlocul paginii de manuscris (se numara si spatiile din­tre cuvinte).

Se afla apoi numarul total de semne ale manuscrisului, prin inmultirea nu­marului de semne de pe un rind cu numarul total de randuri ale manuscri­sului.

Se calculeaza numarul de rinduri din textul imprimat (la corpul si caracte­rul de litera alese) prin impartirea nu­marului total de semne ale manuscri­sului la numarul de semne de pe un rind imprimat. Se obtine numarul to­tal de rinduri imprimate. - Numarul total al rindurilor imprima­te se inmulteste cu marimea corpului de litera ales, aflind astfel marimea textului in puncte tipografice.

Lungimea totala a textului tiparit se imparte la 12 sau 48 (cite puncte are un cicero si respectiv un cvadrat), a flindu-se marimea textului imprimat (in cicero sau cvadrati).

Exemplu de calcul :     

O fila de manuscris (standard) se com­pune din 2 000 de senine (31 de rinduri dactilografiate, fiecare rind avind 65 de semne). Cunoscind numarul total de sem­ne ale unei pagini de manuscris, lungimea totala a textului imprimat se calculeaza astfel:

cercetind probarul de litera, consta­tam ca la corp 8 si la formatul 12 cicero sint 36 de semne pe un rind de text tiparit (vezi tabelul de mai sus).

deci,

2 000 :36 = 55 de rinduri a cite 8 puncte fiecare (cite puncte are corpul de litera ales)

55 X 8 = 440 puncte tipografice

440 :12 = 36 cicero

sau 440 :48 = 9 cvadrati

5. COTAREA MANUSCRISULUI

Orice manuscris pregatit pentru a fi trimis la tipar trebuie sa respecte urma­toarele cerinte :

textele sa fie dactilografiate numai pe o singura fata a hirtiei albe.

filele sa fie numerotate, indiferent cite rinduri au ramas pe fila.

sfirsitul textului sa fie indicat printr-un semn sau cuvintul "sfirsit'.

- manuscrisul nu trebuie sa aiba mai mult de trei corecturi pe pagina.

Pe prima pagina a manuscrisului

tre­buie indicat :

- titlul publicatiei.

numarul total al filelor de manuscris pe care le are respectivul material.

- familia si corpul de litera.

- formatul coloanei (in cicero sau in cvadrati).

- pagina in care va intra sau indicatia speciala de rubrica (cind este cazul unei rubrici specifice).

- indicativul care s-a atribuit titlului,
daca a fost dat separat in lucru la
ludlow

In situatia cind un material se pagineaza in pagini diferite (cind necesita continua­re), pe manuscris trebuie sa se indice for­matele respective - pentru pagina I a ziarului si pentru continuarea respectiva (in cazul cind formatele din machete sint diferite).

Model de cotare a unui text cu letrina si desen

Pe fila de manuscris unde intervin (fara a se schimba caracterul ti corpul literei) o letrina sau un desen se indica numarul rindurilor si latimea textului ce se culeg pentru letrina sau desenul respectiv.

De pilda, la un text cules cu 10 drepte pe format de 14 cicero, in dreptul letrinei de corp 24 se culeg trei rinduri pe 12 cicero (doi cicero este latimea letrinei). La fel se procedeaza in cazul unui desen.

In situatia cind un text contine LETRINE sau DESENE, la cotarea manus­crisului trebuie indicate urmatoarele :

locul unde se introduc letrinele sau desenele.

numarul rindurilor ce trebuie culese pe formatul care ramine prin sca­
derea latimii letrinei sau desenului (la care se adauga si albitura dintre
desen si text - minimum 12 puncte) din formatul pe care se culege textul
respectiv.

5. CARACTERE SI CORPURI DE LITERA

Fiecare tipografie dispune de anumite familii, caractere si corpuri de litera pen­tru culegerea textelor.

La linotip, pentru culegerea textelor se folosesc - in corpuri diferite - trei ca­ractere de litera :

DREPTE

ALDINE

CURSIVE

Aceste caractere - drepte, aldine, cursive - apartin unor familii diferite (de pilda : excelsior, futura, primus s.a.). Denumirea lor difera de la o tipografie la alta.

In practica, tipografiile dispun de ca­ractere drepte, aldine si cursive in urma­toarele corpuri :

Cu toate aceste corpuri de litera putem culege manuscrisele la masinile linotip.

Explicatiile la fotografii se culeg pre­ponderent cu corpul 8.

Reliefarea (evidentierea) unor cuvinte, paragrafe sau fraze dintr-un text

Acest lucru se poate realiza prin :

1) Sublinieri :

aldine cu drepte

cursive cu drepte

cursive cu aldine (mai rar)

de rind cu verzale

Text retras (culegerea pe un format mai mic decit formatul obisnuit).

Spatierea literelor.

Sublinierea cu o linie.

Text in chenar

Evidentierea pe manuscris a unor cu­vinte sau fraze se face prin citeva senine conventionale, care trebuie sa apara pe orice manuscris trimis la tipar (semne cu care linotipistul este uneori in cunostinta de cauza).

In cazul cind evidentierea unui text se face prin culegerea cu litera verzala es.te indicat ca numarul rindurilor culese sa nu fie mai mare de 2--3.

O masa mare de text cules cu verzale este greu lizibila.Pentru facilitarea lecturii este indicat ca textele culese pe un format mai lat decit coloana obisnuita (de exemplu pe 6 cvadrati sau 7 cvadrati) sa fie culese cu un corp de litera mai mare. In acest sens, se recomanda urmatoarele baremuri :

- la 10-14 cicero : corpurile 7 si 8

- la 16-18 cicero : corpurile 9 si 10
- la 20-24 cicero : corpurile 12 si 14

Se recomanda utilizarea caracterului CURSIV pentru texte scurte, de regula paginate in chenar ; de asemenea, este bine sa se evite texte lungi culese cu ALDINE, litera intrebuintata mai ales pentru sublinierea unor paragrafe sau cuvinte dintr-un text cules cu DREPTE.

Instrumentul de masura

Tipometrul este o rigla plata din zinc sau alt material dur, care cuprinde unitatile tipografice si, totodata, unitatile din sistemul metric.