Studiu privind influenta mass-media asupra opiniei publice in functie de stilul de viata
Asa cum am aratat anterior, "stilul de viata" este un concept greu de definit, iar cercetarile asupra acestui fenomen ce s-au desfasurat pana in prezent acopera doar anumite domenii si aspecte ale modului in care ne traim viata. Intr-adevar, cea mai buna metoda de a cerceta stilul de viata ar putea fi metoda cantitativa pentru ca astfel se poate acoperi o gama mai diversificata de aspecte, iar esantionul de cele mai multe ori este foarte mare, ceea ce il poate face reprezentativ pentru populatia asupra careia se desfasoara studiul. In ceea ce ma priveste, am considerat ca si metoda calitativa poate reprezenta o solutie buna de investigare a stilului de viata. Am preferat sa folosesc tehnica interviului in profunzime pentru a avea ocazia sa vorbesc cu fiecare respondent in parte si sa incerc sa aflu cat mai multe informatii despre stilul de viata pentru a acoperi intregul mod in care o persoana isi poate desfasura viata.
In prima parte a interviului, discutia s-a axat in principal pe activitatile pe care le desfasoara respondentii in mod normal. Acestia au fost rugati sa descrie o zi obisnuita din viata lor, hobby-urile si ideea lor de vacanta perfecta. De asemenea, au vorbit despre munca pe care o desfasoara, despre activitatea in cadrul comunitatii in care traiesc sau modalitati de petrecere a timpului liber. Aproape toti respondentii au accentuat faptul ca le lipseste timpul liber, iar putinul timp liber pe care il au il folosesc pentru a se relaxa:
"Timpul liber il petrec cu prietenii sau stand acasa, citind, uitandu-ma la televizor sau pe internet. Cand am timp mai merg la munte sau la tara dar asta se intampla destul de rar."
Acesta a fost principalul motiv pentru care nu practica nici sport. Toti respondentii au apreciat ca sportul este o activitate sanatoasa si ca ar trebui sa nu lipseasca din viata de zi cu zi, insa, desi constientizeaza acest lucru, considera ca nu au timp pentru a face sport.
Din categoria hobby-uri au facut parte lectura, calatoriile sau intalnirile cu prietenii. Aceste activitati, desi reprezinta tot o modalitate de petrecere a timpului liber, sunt percepute de respondenti ca fiind hobby-uri. Interesant a fost faptul ca nu se face distinctia intre hobby-urile adevarate si activitatile pe care le poti face cand te relaxezi. Intr-adevar, lectura poate fi un hobby, insa respondentii nu o privesc ca pe o pas 515e45f iune, ci doar o metoda de a se relaxa cand au timp liber.
Vacanta este un subiect ce le trezeste interesul si toti respondentii prefera sa isi petreaca vacanta in tara sau in strainatate, vizitand locuri noi sau pe care le-au mai vizitat si le-au apreciat. Unul dintre respondenti sustine ca prefera doua tipuri de vacanta: o vacanta in care sa viziteze multe obiective turistice si sa mearga in locuri noi si un al doilea tip de vacanta, "de relaxare", in care merge la munte sau la mare si nu are ca scop vizitarea locurilor in care merge, ci doar relaxare si odihna.
Tot in categoria activitati intra si participarea la evenimente sociale. Aceasta este o activitate pe care respondentii obisnuiesc sa o faca insa nu foarte des, ci doar cand au ocazia. Motivatia principala pentru care nu frecventeaza des astfel de evenimente sociale este aceea ca munca le ocupa foarte mult timp si prefera sa faca alte activitati in timpul liber sau sa se odihneasca. Din aceasta categorie fac parte concertele, balurile, conferintele, petrecerile, galele de decernare a anumitor premii sau spectacolele in aer liber. Cel mai des, respondentii merg la petreceri chiar daca acestea sunt organizate, cum ar fi in cazul unuia dintre ei petrecerea de lansare a unui nou produs de la o companie de dulciuri, sau petreceri restranse in cadrul familiei sau in cercul de prieteni. La concerte sau spectacole nu obisnuiesc sa mearga frecvent, preferand sa aleaga teatrul sau opera in anumite cazuri. De asemenea, conferintele sau galele sunt evenimente la care participa destul de rar. Doi dintre respondenti sustin ca evenimentele sociale erau activitati la care participau mai des inainte a avea un loc de munca, insa de cand lucreaza nu mai au timp si pentru astfel de evenimente preferand sa se odihneasca sau sa calatoreasca:
"Obisnuiam sa particip mult mai des pana acum un an si jumatate. Mergeam la multe concerte, petreceri, spectacole. Dar in contextul actual, in care munca imi ocupa foarte mult timp din viata, intervine oboseala si prefer sa ma odihnesc acasa sau sa plec din Bucuresti. Un ultim eveniment la care am participat a fost petrecerea de Anul Nou, cel putin asta imi vine in minte acum. A fost o petrecere, de altfel, tot in cadrul grupului de prieteni."
In ceea ce priveste apartenenta la club, doar un respondent face parte dintr-un club, clubul online "Dacia Logan". Acesta este un club format pe internet, unde posesorii de masini Dacia Logan au acces pentru a scrie mesaje referitoare la experientele pe care le au sau le-au avut cu masina lor sau pentru a citit ceea ce au scris ceilalti membrii. Respondentul este membru al acestui club deoarece este posesorul unei masini Dacia Logan si este interesat sa afle cat mai multe informatii despre modul de intretinere al masinii, despre cele mai bune service-uri dedicate acestei marci si, totodata, despre experientele pe aceasta tema ale celorlalti membrii ai clubului. Desi nu este activ in cadrul clubului, sustine ca s-ar implica in momentul in care ar putea impartasi si celor care au acelasi model de masina experiente ce i-ar putea ajuta. Ceilalti noua nu considera ca este o activitate ce le lipseste si nu reprezinta pentru ei ceva interesant sau un lucru pe care l-ar dori in viata lor.
Interactiunea cu comunitatea in care traiesc este, in cazul anumitor respondenti, destul de redusa. Desi declara ca le place sa interactioneze cu vecinii, colegii de serviciu sau de facultate unii dintre respondenti nu considera ca sunt activi in comunitate sau ca se implica in vreun fel cand vine vorba de anumite actiuni in cadrul comunitatii. Astfel, relatia cu comunitatea in care isi desfasoara cele mai multe activitati si in care traiesc se rezuma la interactiunea inevitabila, s-ar putea spune, cu ceilalti membri ai comunitatii. Un respondent apreciaza ca cele mai frecvente contacte cu comunitatea in care isi desfasoara activitatea profesionala se produc prin medii intermediare, cum ar fi telefonul sau mediul online. Discutiile virtuale sau cele telefonice sunt mai eficiente si mai usor de realizat, dupa parerea respondentului.
Munca este o activitate foarte importanta pentru fiecare dintre persoanele intervievate. Toti sunt orientati spre cariera si considera ca este important sa iti placa munca pe care o faci. Cand nu se gandesc la aspectele legate de dezvoltarea personala si de importanta muncii din punct de vedere profesional, considera ca munca ramane un lucru foarte important pentru ca reprezinta singura sursa de venit. Astfel, aspectul financiar face de asemenea ca munca sa fie un subiect de prim-plan in viata oricui. Pentru ei, munca este punctul in jurul caruia isi organizeaza intreaga viata. Indiferent de natura celorlalte activitati sau interese, munca ramane un aspect pe care il au in permanenta in considerare. Chiar si cei care inca sunt studenti considera ca munca reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii:
"Munca este foarte importanta pentru mine. Atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere profesional si personal. Consider ca munca pe care o faci reprezinta un lucru foarte important in viata unui om si trebuie sa iti placa ceea ce faci. Momentan nu pot spune ca am inca o cariera, munca pe care o fac este mai mult o munca facuta pentru bani si pentru experienta, insa pe viitor ma gandesc sa imi cladesc o cariera de care sa fiu multumita din toate punctele de vedere."
In a doua parte a discutiei, centrata pe interesele respondentilor, am abordat subiectul familiei. Si de aceasta data, respondentii au apreciat faptul ca familia reprezinta o parte foarte importanta din viata lor si ca fara familie le-ar fi mult mai greu sa traiasca. Familia reprezinta un punct de sprijin si este formata din persoanele cele mai apropiate de respondent. Tot in aceasta sectiune, am discutat despre casa, profesie, realizari si interese pentru domenii precum mass-media, sistemul politic si cel economic sau recreere.
In ceea ce priveste casa, respondentii considera ca este important sa ai o casa a ta, proprietate personala, insa chiar daca lucrul acesta nu se intampla casa tot trebuie sa reprezinte un camin, un mediu confortabil:
"Pentru mine este destul de important sa ai o casa a ta, este la fel de important sa fie proprietate personala pentru ca asta iti da o siguranta. Nu privesc casa ca pe un simplu spatiu de locuit, imi place sa fie cat mai confortabila, cat mai personalizata."
Casa este un aspect important de care tin cont respondentii si chiar daca niciunul nu are in momentul acesta o casa propietate personala, acestia isi doresc ca in viitor sa isi poata achizitiona o casa care sa ii reprezinte si sa fie intocmai personalitatii lor. Unul dintre respondenti sustine ca incearca mereu sa isi personalizeze casa, sa foloseasca cat mai mult ideile sale si nu ii place sa consulte cataloage de mobila sau accesorii pentru casa, preferand sa le aleaga si sa le combine dupa propriul gust.
Realizarile s-au impartit pe plan personal si pe plan profesional. Acestea au variat in functie de fiecare respondent in parte. Principalele realizari pe care le-au mentionat pe plan personal au fost: faptul ca au un partener de viata de care sunt multumiti sau ca se afla intr-o relatie in care se simt bine, faptul ca au putut mentine familia unita desi nu locuiesc impreuna sau puterea de a reusi sa inceapa o noua facultate. In general, realizarile pe plan personal se indreapta mai mult care familie iar respondentii apreciaza relatia pe care o au cu familia sau cu partenerul de viata. In ceea ce priveste realizarile obtinute pe plan profesional, raspunsurile au fost de asemenea variate. Respondentii nu au aratat o multumire foarte mare pentru locul de munca pe care il au in prezent. Cativa dintre ei considera ca realizarea lor din punct de vedere profesional este faptul ca lucreaza intr-o companie multinationala sau intr-o companie mare unde standardele sunt mai ridicate si asta ii face sa fie mai buni pe zi ce trece chiar daca nu fac munca pe care si-o doresc sau cea care le place. Unul dintre respondenti considera o realizare faptul ca desi nu se simte implinit in totalitate la locul de munca, isi da seama ca este pe drumul cel bun in cladirea unei cariere si asta este cea mai mare realizare.
A treia sectiune a incercat sa masoare influenta mass-media asupra respondentilor. Cand au fost intrebati ce parere au despre sistemul mass-media din Romania, respondentii au aratat un oarecare dezgust fata de mijloacele de comunicare in masa romanesti. Au fost rugati sa spuna primul lucru care le vine in minte atunci cand se gandesc la mass-media iar reactiile lor au fost urmatoarele: "tabloide de doi bani si articole si emisiuni subiective despre politica", "libertate de exprimare", "informare", "realitatea distorsionata", "informare, barfa, penibil, spectaculos, jenant cateodata", "in Romania mass-media copiaza foarte mult ideile din strainatate". Astfel, desi asociaza mass-media cu notiunea de "informare" sau "libertate de exprimare" parerea generala este ca mass-media din Romania nu au o calitate foarte buna.
"Mass-media este a patra putere. Mass-media din Romania nu este autonoma si independenta, urmareste interesele financiare ale patronilor. Asta inseamna mass-media in Romania."
In general, mass-media sunt asociate cu scandalul, tabloidele si incercarea de a reproduce idei prezentate de sistemul mass-media din strainatate. Toti respondentii prefera sa se informeze de la televizor sau de pe internet. Notabil este faptul ca niciunul dintre respondenti nu obisnuieste sa cumpere ziare, preferand sa le citeasca pe internet pe cele ce au varianta online. Doar in cazul in care ar trebui sa faca o calatorie lunga cu trenul, spre exemplu, ar alege varianta cumpararii unui ziar. Internetul este cel mai accesibil mijloc de informare deoarece se poate accesa de la serviciu cat si direct de pe telefonul mobil. Unul dintre respondenti foloseste frecvent telefonul mobil pentru a se conecta la internet si a citi ziarele online. Potrivit acestuia, daca nu ar fi avut un telefon mobil care sa ii permita sa acceseze internetul probabil nu ar mai fi citit ziarele atat de des:
"Daca nu aveam toate facilitatile astea tehnologice pe care le am de ceva timp, cum sunt: radio in masina, telefon cu internet sau internet la calculator probabil ca nu m-as fi uitat mai mult decat ma uit acum la televizor si mi-as fi ocupat timpul mai mult cu lucrurile care imi plac si acum imi dau seama ca daca ziare nu mi-as fi cumparat sau radio nu as fi avut probabil ca reviste despre calculatoare mi-as fi cumparat in continuare pentru ca asta e hobby-ul meu."
In ceea ce priveste emisiunile preferate, respondentii sustin ca urmaresc buletine de stiri sau chiar emisiuni prezentate pe posturile dedicate stirilor precum Antena3, Realitatea TV si emisiuni de divertisment ("Cronica carcotasilor", "Mondenii"). Niciunul dintre respondenti nu obisnuieste sa urmareasca filme pentru ca de obicei acestea sunt vechi si de proasta calitate, preferand sa mearga la cinematograf sau sa vizioneze filme pe calculator. Legat de ziarele pe care le citesc, doi dintre respondenti sustin ca nu citesc ziare deloc, unul citeste ocazional ziare precum "Gandul", "Libertatea", "CanCan" iar ceilalti citesc ziare cu profil economic sau de interes general pe internet. Aproape toti respondentii obisnuiesc sa urmareasca emisiunea "In gura presei" ce este realizata de Mircea Badea si care face o revista a presei, prezentand in aproximativ o ora ziarele de a doua zi. Astfel, consider ca si acesta este un factor ce a determinat respondentii sa renunte la cumpararea ziarelor. Avand in vedere faptul ca in cadrul acestei emisiuni au ocazia sa afle principalele stiri si totodata si un comentariu asupra lor, respondentii nu mai manifesta o curiozitate sau o necesitate de a citi ziarul a doua zi. Radioul nu este un mijloc de comunicare in masa foarte indragit. Cei mai multi dintre respondenti nu obisnuiesc sa asculte radio. Doi dintre ei asculta radio doar cand sunt in masina pentru ca prefera sa asculte muzica sau eventual anumite stiri, insa nu este considerat o modalitate de informare necesara.
La intrebarea referitoare la relevanta stirilor prezentate la televizor, raspunsurile au fost de asemenea variate. In general, respondentii considera ca stirile pe care le urmaresc zilnic la emisiunile dedicate sunt relevante pentru lumea in care traiesc insa din diferite puncte de vedere. Pe de o parte, acestea sunt relevante pentru ca sunt ceea ce se cere iar mass-media se conformeaza si ofera publicului ce anume stie ca va fi apreciat. Deci, chiar daca stirile au o calitate scazuta, lucrul acesta nu se datoreaza sistemului mass-media, ci mai degraba, telespectatorilor care sunt cei ce stabilesc ce este potrivit pentru ei, in viziunea respondentilor. Pe de alta parte, unii respondenti considera ca sunt relevante stirile deoarece reflecta exact lumea in care traim, o lume plina de infractiuni, de cazuri sociale grave, de crize financiare si vedetism:
"Sunt foarte relevante. Sunt expresia clara a lumii in care traim si mai ales a tarii noastre. In ultima perioada cam toate posturile de televiziune au fost invadate de emisiuni de scandal, barfe, manelisti, politicieni care se cred zmei (corupti, santajisti care sunt prinsi si apoi eliberati). Este normal sa ma influenteze. Imi dau seama in ce societate traim si din care fac parte. O societate care si-a pierdut respectul de sine, pentru care nu mai exista conceptul de spirit civic si datorie fata de celalalt. O societate a aparentelor si a superficialitatii."
De asemenea, un alt respondent nu se considera influentat de stirile vazute la televizor, insa crede ca acestea sunt foarte relevante pentru societatea actuala romaneasca pentru ca dezbat chestiuni de interes general. O parere diferita de cea generala a fost a unui respondent ce considera ca stirile nu sunt relevante pentru ca nu respecta principiul celor trei surse de informare si, totodata, prezinta doar anumite aspecte ale realitatii pentru a face rating.
In sectiunea opinii, respondentii si-au prezentat parerile referitoare la anumite domenii de interes. Prima intrebare a facut referire la sistemul politic romanesc. Cei mai multi dintre respondenti s-au declarat dezamagiti de sistemul politic din Romania:
"Politica romaneasca ma dezgusta pentru ca e un amalgam de coruptie, inselatorie si dorinta de parvenire. Nu cred ca e cineva interesat cu adevarat de nevoile populatiei, iar daca e cineva interesat nu prea poate face nimic de unul singur. Sigur ca lucrurile merg prost si in alte tari, dar exista si tari precum cele scandinavice unde totul merge excelent, politicienii, guvernul chiar isi fac treaba si nu cred ca au parte de circul politic la care asistam noi zi de zi."
Doi dintre respondenti au incercat sa prezinte sistemul politic intr-o lumina usor favorabila deoarece considera ca in momentul de fata tara noastra se afla in plina criza financiara iar politicienii incearca sa gaseasca solutii pentru a aduce tara pe o linie de plutire. De asemenea, observa ca societatea in care traim tinde spre o globalizare si desi sistemul politic romanesc nu este foarte performant acesta trebuie sa se incadreze in anumite standarde impuse de Uniunea Europeana. Mi s-a parut interesant faptul ca toti cei ce au spus ca urmaresc emisiuni de genul "In gura presei" cu Mircea Badea considera sistemul politic romanesc se caracterizeaza prin coruptie, inselatorie, parvenitism, iar cei ce urmaresc stiri politice, economice, programe dedicate acestor domenii cred ca desi sistemul politic are anumite deficiente, totusi se incearca o oarecare imbunatatire sau cel putin un efort pentru ca Romania sa se incadreze in randul tarilor dezvoltate din punct de vedere economic.
In ceea ce priveste sistemul economic, la fel ca in cazul celui politic, respondentii au afirmat ca este un sistem ce sufera de numeroase lipsuri. Un respondent considera ca este foarte greu in Romania sa faci afaceri daca nu ai pile iar sistemul economic si cel al afacerilor sunt ghidate de catre clasa politica. O alta parere este aceea ca sistemul economic romanesc este amenintat de firmele straine care incearca sa investeasca in afaceri in Romania si astfel fac o concurenta neloiala intreprinzatorilor locali deoarece capitalurile straine sunt considerabil mai mari fata de ceea ce isi pot permite investitorii romani.
Problemele sociale nu sunt un domeniu de interes pentru niciunul dintre respondenti. Intr-adevar, sunt afectati cand iau contact cu problemele sociale cele mai frecvente insa acestea nu se constituie intr-un obiect de prim-plan pentru ei. Ceea ce este interesant este faptul ca sunt constienti de aceste probleme si, de asemenea, de faptul ca este datoria fiecaruia sa participe la stoparea sau eliminarea lor insa considera ca nu e suficient sa constientizeze doar ei lucrul acesta ci ar trebui ca toata lumea sa contribuie in mod egal. Astfel, pentru ca nu exista un acord pentru a contribui la o imbunatatire a situatiei in ceea ce priveste cele mai frecvente probleme sociale respondentii prefera sa le ignore construindu-si un sistem de aparare prin care cred ca daca nu se intereseaza si nu se lasa influentati de emotiile si sentimentele negative nascute de cele mai comune probleme sociale atunci nu se vor simti vinovati de faptul ca nu au luat masuri si nu au incercat sa participe la eliminarea lor:
"Nu sunt chiar indiferenta la problemele din jurul meu, la lipsurile societatii, dar cum nu cred ca pot face ceva ca sa contribui la imbunatatirea lucrurilor, interesul meu ramane limitat."
De asemenea, mai exista si ideea de egoism. Unul dintre respondenti considera ca in societatea actuala e mai bine sa se gandeasca mai mult la el decat la problemele sociale ce nu il afecteaza si considera ca daca ar avea el o astfel de problema sau ar fi implicat intr-o situatie ce ar necesita ajutorul societatii, cu siguranta nimeni nu l-ar ajuta si ar gandi la fel cum gandeste el acum, deci cel mai important este sa se gandeasca fiecare la el si nu la problemele ce nu il afecteaza in mod direct.
In ceea ce priveste educatia si cultura, toti respondentii au apreciat faptul ca educatia este foarte importanta. Sunt multumiti de educatia pe care au primit-o, asociind educatia atat cu scoala primara si generala cat si cu aportul parintilor la dezvoltarea lor. Unul dintre respondenti crede ca educatia este puternic legata de sistemul politic si cel economic iar in Romania sistemul educational este intr-o stare la fel de proasta ca cele mentionate anterior. Acest lucru se manifesta prin legile ce se modifica foarte des atragand dupa ele si alte schimbari ce nu fac decat sa creeze haos sau bugete mici alocate unui sistem ce ar trebui sa dispuna de fonduri suficiente cand vine vorba despre educatie. Respondentii gasesc diferente foarte mari in educatia pe care au primit-o ei si educatia pe care o primesc copiii in societatea actuala. Considera ca sistemul educational de care au beneficiat ei era mai structurat iar parintii aveau o implicare mai mare in educatia copiiilor. De asemenea, se declara dezamagiti cand observa ca tinerii generatiei actuale nu cunosc notiuni elementare si par educati indoielnic si spera in gasirea unei solutii pentru ameliorarea sistemului de invatamant. Unul dintre respondenti apreciaza insa sistemul educational prezent fata de cel de care a avut parte el deoarece acum se pune accentul mai mult pe invatarea practica decat pe invatarea informativa, iar acesta pare sa fie un lucru bun. Astfel, elevii nu sunt nevoiti sa invete foarte mult ci mai degraba sa experimenteze tot ceea ce invata spre a putea retine mai repede si mai bine.
Ultima intrebare a facut referire la viitor iar respondentii si-au prezentat parerea despre viitorul societatii, al tarii si al lor personal. Raspunsurile date nu au fost ferme, fiecare dintre respondenti lasand o urma de indoiala in prezentarea opiniei despre viitor. In general, se considera increzatori in viitor si spera ca totul sa mearga din ce in ce mai bine atat pentru ei cat si pentru tara in care traiesc. Alte pareri au sustinut faptul ca viitorul tarii nu arata foarte bine si poate doar peste un deceniu sau doua lucrurile vor fi asa cum ar trebui.
"Viitorul foarte apropiat nu il vad foarte roz, dar poate peste ani (poate 10-15) totul se va apropia de normalitate."
Un singur respondent a privit viitorul din punct de vedere ecologic facand referire la resursele planetei:
"Ma gandesc ca viata va fi din ce in ce mai grea din cauza resurselor planetei care sunt in scadere."
Prin urmare, cercetarea pe care am desfasurat-o sustine intr-o oarecare masura ipoteza de la care am plecat. Am observat ca cei ce au un stil de viata "incarcat" si le lipseste timpul liber nu sunt atat de mult influentati de mass-media comparativ cu cei ce isi petrec timpul intr-o maniera mai simplista. In cele mai multe cazuri, mass-media sunt considerate doar mijloace de informare si nu factori ce ar putea sa influenteze deciziile respondentilor. Interesant este faptul ca in cele mai multe dintre cazuri sistemul mass-media este vazut ca fiind un sistem in care se acorda o mare importanta scandalurilor publice, evenimentelor iesite din comun si socante si de asemenea, prezentarea situatiilor de viata ale persoanelor publice. In cazul acesta, mass-media poate actiona ca un factor de influenta in ceea ce priveste formarea unei opinii despre persoanele publice a caror viata este analizata si prezentata insa cand vine vorba de decizii luate cu privire la alegeri electorale sau achizitii pe care respondentul intentioneaza sa le faca atunci mass-media nu mai au o influenta atat de mare sau poate chiar nu au deloc.
Interesant este faptul ca toti cei zece respondenti au parut a avea un stil de viata destul de complex insa acest lucru este posibil sa se datoreze si faptului ca locuiesc in Bucuresti. Din cauza aceasta toti respondentii sufera de lipsa timpului liber si considera ca atunci cand reusesc sa aiba timp liber acesta este mult prea important si incearca sa il petreaca relaxandu-se sau plecand in mini-vacante.
Una dintre concluziile acestui studiu a fost aceea ca respondentii acorda o atentie destul de mare informarii prin mass-media insa nu permit ca astfel sa fie influentati. Considera ca sistemul mass-media din Romania incearca sa copieze sistemele mass-media din alte tari occidentale si astfel isi pierde credibilitatea. Mai mult, persoanele intervievate considera ca se acorda o atentie foarte mare cazurilor spectaculoase, stirilor ce relateaza cazuri de violenta, criminalitate, infractionalitate. Astfel, si-au dezvoltat o obisnuita in ceea ce priveste aceste stiri incat nici problemele sociale nu mai prezinta interes pentru ei. Pentru ca vad frecvent la televizor emisiuni si buletine de stiri in care astfel de probleme sunt dezbatute, si-au pierdut interesul fata de problemele sociale reale si au incercat sa isi dezvolte un sistem propriu de aparare prin care refuza sa vizioneze sau sa citeasca in ziare despre cazuri de natura aceasta.
Una dintre cele mai interesante explicatii pe care le-am primit cand am incercat sa aflu care este influenta pe care o are sistemul mass-media in Romania asupra opiniei respondentilor a venit de la un respondent ce este inca student, a avut numai locuri de munca ocazionale, importante doar financiar, si care in prezent se informeaza destul de mult prin aproape toate canalele de informare existente: televizor, radio, ziare, internet. Explicatia lui a fost ca informatiile pe care le primeste prin mijloacele de comunicare in masa il influenteaza numai cand vine vorba de stirile mondene, de prezentarea anumitor persoane publice sau prezentarea anumitor cazuri de natura sociala. Cand trebuie sa ia o decizie incearca sa nu se lase influentat de ceea ce vede la televizor sau citeste in ziare. De exemplu, in cazul in care trebuie sa voteze sau trebuie sa isi faca o achizitie importanta, niciodata nu ia decizii pe baza informatiilor pe care le primeste prin mass-media. Respondentul incearca, de regula, sa ceara parerea familiei sau a prietenilor, reprezentand pentru el surse de incredere, sau daca este vorba de o achizitie este interesat de parerea celor ce au o experienta legata de a lui. Totusi, mass-media isi pot exercita influenta si in acest fel pentru ca persoanele cu care discuta privitor la deciziile pe care trebuie sa le ia ar putea la randul lor sa fie influentate de mass-media, insa, respondentul sustine ca indiferent daca sesizeaza o anumita asemanare in parerile apropiatilor sai si ceea ce a primit ca informatie din partea mass-media are varianta de a dezbate cu ei punctul sau de vedere si astfel poate primi si anumite argumente in legatura cu subiectul respectiv. Astfel, respondentul incearca sa elimine influenta mass-media asupra sa cat de mult poate cand vine vorba despre decizii importante pe care trebuie sa le ia. Acest punct de vedere poate reprezenta totusi un contra-argument la ipoteza formulata la inceputul acestei cercetari. Un respondent cu un stil de viata nu foarte complex si care are acces la mass-media prin multe forme este constient de influenta pe care o poate exercita acest sistem si incearca sa se opuna astfel incat sa poata lua cele mai bune decizii.
In concluzie, as putea spune ca sistemul mass-media romanesc nu este foarte apreciat de catre respondentii intervievati. Acestia considera ca in presa si la televizor vad numai cazuri de coruptie, parvenitism, infractionalitate sau violenta. Astfel, sistemul mass-media si-a pierdut din credibilitate iar respondentii tind sa se considere greu de influentat. In acelasi timp, insa, observa cum ceilalti se lasa influentati de ceea ce vad la televizor sau citesc in ziare.
Concluzii
Stilul de viata este un concept greu de studiat din toate punctele de vedere. Este foarte complex iar o cercetare, fie ea cantitativa sau calitativa, este insuficienta pentru a descoperi toate aspectele ce formeaza stilul de viata. Aceasta lucrare m-a ajutat sa inteleg mai bine ce inseamna incercarea de a afla modalitatea in care oamenii aleg sa isi traiasca viata. Ceea ce mi-am dorit sa realizez prin acest studiu a fost identificarea unei legaturi intre influenta exercitata de mass-media asupra oamenilor in functie de stilul lor de viata. Din punctul meu de vedere, stilul de viata este un aspect important si poate un filtru in ceea ce priveste puterea de influenta a mass-mediei asupra opiniei publice. Mass-media actioneaza diferit in functie de stilul de viata si tocmai acesta a fost obiectul cercetarii mele, observarea acelei diferente intre stilurile de viata si influenta mijloacelor de comunicare in masa.
Consider ca a fost o cercetare foarte interesanta ce m-a ajutat sa inteleg mai bine ambele concepte, "stilul de viata" si " opinia publica", si totodata legatura dintre ele si mass-media. De asemenea, metoda de cercetare pe care am ales-o s-a dovedit a fi potrivita pentru studiul meu. Chiar daca in cercetarile asupra stilului de viata se folosesc mai mult metode cantitative, si interviul in profunzime, consider ca este potrivit. Desigur, prin cele zece interviuri realizate de mine nu am obtinut un rezultat reprezentativ insa am sustinut intr-o oarecare masura ipoteza formulata la inceputul cercetarii.
In societatea actuala, mass-media reprezinta unul dintre cele mai importante si puternice mijloace de manipulare a opiniei publice. Odata cu dezvoltarea internetului, informatiile pe care mijloacele de comunicare in masa le trimiteau auditoriului prin tehnici traditionale (radio, presa, televiziune) au inceput sa fie mai accesibile. Astfel, o paleta mai larga de stiri si evenimente difuzate de mass-media ajunge mai usor la public si pot avea efecte mai puternice asupra lui.
Cercetarea mea a relevat faptul ca oamenii cu un stil de viata mai complex resimt mai putin influenta mass-media asupra lor. De obicei, acestia sunt preocupati de activitati ce nu includ prezenta mass-media si astfel reusesc sa evite intr-o oarecare masura influenta lor. Intr-adevar, respondentii pe care i-am intervievat sunt constienti de puterea mass-media si de asemenea considera ca sistemul mass-media romanesc sufera de anumite carente si mai presus de toate ii lipseste cu desavarsire autenticitatea. In mass-media din Romania totul este copiat dupa sistemele mass-media occidentale, in opinia respondentilor, iar asta face ca cel romanesc sa isi piarda credibilitatea si puterea de convingere. Cu toate acestea, in anumite privinte, recunosc ca se lasa influentati, mai ales cand vine vorba despre persoanele publice si scandalurile in care acestea sunt implicate. Insa cand trebuie sa ia o decizie importanta cum ar fi alegerile electorale sau achizitii importante atunci nu se lasa influentati de mass-media ci prefera sa se consulte mai degraba cu familia sau cei apropiati pentru a primi pareri in care se poate increde.
Prin urmare, stilul de viata are un rol important in ceea ce priveste relatia individului cu mass-media. Iar acest lucru consider ca este justificat in masura in care stilul nostru de viata ne reprezinta si poate dezvalui multe lucruri despre noi. Astfel, chiar daca mijloacele de comunicare in masa devin din ce in ce mai agresive si reusesc sa isi mareasca puterea de influenta prin noile tehnologii dezvoltate, mai exista un aspect ce ne poate ajuta sa diminuam sau sa eliminam influenta mass-media in viata noastra. Acesta este stilul de viata pe care il alegem si care ne defineste personalitatea.
|
