ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
ALLAN-caracterizare
Romanul''Maitreyi'',aparut in 1933,face parte din literatura interbelica si ilustreaza epicul pur,in care Mircea Eliade creeaza,in spiritul lui Andre Gide,eroul lucid,dominat de dorinta constiintei de sine,care-si ordoneaza epic experientele traite.
Principala coordonata a romanului''Maitreyi''este eroul,care se manife 131d39b sta ca dimensiunea esentiala a experientei omenesti,acel prea lin al sufletului,vazut ca traire limitata.Allan este intr-o permanenta deruta interioara,cand este un observator rece,cand exaltat,cand coplesit de fericire de plina,dar principata dominanta a eroului ramane luciditatea,perceptia rationala a propriilor trairi si a celor din jur.Mircea Eliade,in ipoteza personajului europan,Allan readuce adesea in subiectul romnului jurnalul,care devine un pretext literar si o modalitate de confesiune si rememorare:''Totusi n-am scris nimic in jurnalul meu,si azi,cand caut in acele caiete orice urma care sa mi-o poata evoca pe Maitreyi,nu gasesc nimic.Inceputul relatiei dintre Allan si Maitreyi este tatal lipsit fie si de intuitia eroului,de aceea iluminare spontana a''dragostei la prima vedere ''.Niciodata nu m-am gandit la dragoste in primele cinci luni''-marturiseste Allan cercetand jurnalul si cautand cu infrigurare momentul exact in care sa aprins flacara iubirii.
Sentimentul se instaleaza lent,se infilreaza in sufletul tanarului pe nesimpiteintiparite consemnate nereavand a fi reconsiderate cu alti ochi atunci cand scrie romanul.Allan este un personaj analitic,despica firul in patru,cauta explicatii,intoarce pe toate fetele starile prin care trece,fapt ce argumenteaza trasatura de autenticitate a romanului.
Asemenea personajelor lui Canil Petrescu,Allan este un pasionat lucid,observand si observandu-se cu fertilitate,formuland ipoteze,un erou in cautare de certitudini.Dominat asadar de incertitudini.Allan construieste situatii pe baza unor argumente lucide,apoi tot el le respinge pentru a le inlocui cu altelr care i se par mai potrivite,analizeaza ficare atitudine si fiecare cuvand si mereu este surprins de imprevizibil Maitreyi si de ospitalitatea sa familiei.
Tulburarile si framantarile permanente ilustreaza firea dilematica a eroului,care analizeaza in mod obiectiv evenimentele realitatii traite desi acestea il nedumeresc,il descunpanesc,neputand intelege atitudinea inginerului Sen,care il tradeaza ca facand parte din familie.
Caldura cu care este primit in casa acestuia,grija afectuasa si onarea cu care este tratat de catre toti membrii familiei par sa incurajeze pana la complicitate apropierea dintre cei doi tineri,prin crearea de ocazii prielnice,prin insinuiri transparente privind eventuala lor unire.Mentabilitatea de european a lui Allan il face sa interpreteze atitudinea lor ocrotitoare ca pe un imbold spre mariaj,cand in fond el il adaptasera astfel,spititul,dar fara sa treaca totusi granitele impuse de religia lor,dovada fiind respingerea totala a dorintelor lui Allan de a trece la hinducism.
Allan parcurge un drum al suferintei,meandrele tarilor sale ilustrand un adevarat proces,launtric dominat cu o stiinta mereu in alerta,atenta,analitica.De la primele perceptii,cand''nu o iubesc,la emotia provocata de intimitatea cu o indianca ma tulburi,ma fascineaza,dar nu sunt indragostit'',apoi recunoasterea efectului bulversat caruia nu i se poate impotrivi-''Nicio femei nu m-a tulburat atat.Suferinta mea senzuala e un blestem''-,considerandu-se vrajit ,un indragostit.Dupa ce i se daruieste,Maitreyi ci starneste suspiciunea,alte intrebari vin sa tulbure sufletul indragostitului in cautare de certitudini,in incercarea lui de a afla sensul exact al acestei contopiri.''Oare Maitreyi n-a activat ca o hipnotizanta,ca un autonom,de cand ma sarutat intaia oara''.
Aceeasi luciditate devoratoare il face pe erou sa intrevada in plina fascinatie a iubirii,eventuialitatea efemeritati sentimentului:''Strangand-o in brate,am simtit pentru prima data teama ca dragostea Maitreyei ar putea candva sa ma oboseasca.Cand aveam nevoie de singuratate,de ce nu mi-o ghicea?De ce nici dagostea cea mai mare nu poate fi ghici dorinta celuilalt?''
Despartirea brutala si naucitoare de Maitreyi ii provoaca lui Alan o nesfarsita suferinta,o puternica si profunda durere,devine politic,plange are ganduri rele e sinucidere.Relatia lui este impetuoasa,cu ganduri nestapanite,''zadarnis mancam perna,zadarnic ma muscam sa nu tip'',''sa nu ma inec in Gange si sa afle Sen cat de curat o iubea pe Maitreyi.
Finalul romanului descrie incercarile eroului de a se consola,''gandul sinucideri,mi-a aparut deodata si toata lasitatea si ridicolul lui''.Retras in muntii Himalaya,o cunostea pe Jenia Isaac,''o tanara fara expresie'',dintr-o familie de evrei finlandezi si venita aici in cautarea absolutului prin manuirile acestor lucruri.Allan are cu ea o scurta relatie,continuand sa-si analizeze starile,gandurile,relatiile in raport cu alte femei.O alta relatie,de data aceasta din interese materiale o stabileste cu Genrtie,''o fata buna,admirabila'',dar continua sa se gandeasca la Maitreyi cu aceeasi iubire tulburatoare incercand sa desluseze motivele pentru care tanara se daduse unui vanzator de fructe.Rasfoind niste hartii vechi,Allan gaseste o scrisoare a unui barbat necunuscut care Maitreyi,din care reiese ca fata mai avusese o iubire,pe care n-o marturisise nimanui,nici lui macar.Contrarietatea lui Allan sporeste,adauga misteriasa Maitreyi.Ultimul gand a lui Allan,cu care se si termina romanul,este sugestiv pentru natura eroului dominat de incertitudini:''Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele?De ce sa cred?De unde stiu?As vrea sa privesc ochii Maitreyiei
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE
INTAIA NOAPTE DE RAZBOI
CAMIL PETRESCU
Romanul apare in anul 1930 si este anticipat de o proza:Insemnarile capitalului Andreescu,nuvela care cuprinde insemnari din jurnalul de front al autorului.
''Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi'' este un roman modern.Din punct de vedere al continutului,romanul modern este predomominat analitic,iar actiunea este discontinua,cu reveniri si anticipari in timp.Romanul este descrierea monografica a unei iubiri,conflictul principal dezvoltandu-se in plan sufletesc.Problematica si formula estetica sunt imediat in spatiul literaturii romane interbelice.
STRUCTURA-romanul are doua parti,care constituie o unitate,avand ca liant aceeasi constiinta care se dezvolta in doua ipoteze de viata:in dragoste si in razboi.Camil Petrescu considera iubirea si moartea doua experiente fundamentale in care individul isi dezvaluie adevarata personalitate.
Prima parte un monolog,relateaza despre iubirea dintre Stefan Gheorghidin si Ela,iar cea de-a doua este jurnalul de front al eroului.Cele doua parti poate fi considerate doua romane diferite.Romanul incepe cu partea a doua,scena de la popota ofiterilor ulterioara evenimentelor din cartea intai.Iubirea este analizara in constiinta eroului,care diseca faptele si le analizeaza.Perspectiva este subiectiva si ea se prelungeste si in partea a doua a cartii.In partea a doua(a cartii)exista insa si un plan obiectiv,fundalul razboiului,in care se consuma o alta experienta a lui Gheorghidin.
Desi sunt deosebite,in cateva randuri aceste planuri interfereaza conflictul principal este in plan psihologic,interior.Conflictul exterior,intre erou si societate este conditionat de cel interior.
Din perspectiva cronologica,se observa ca scena de inceput a romanului il reprezinta pe erou''in primavara anului 1916 ca sublocotenent proaspat''intaia data concentrat intre Busteni si predeal.Aceasta expozitiune clasica nu e decat o aparenta intrucat secventa nu este decat un liant intre trecut si prezentul personajului,un pretext de remenorare a ultimilor doi ani din existenta lui si a casniciei sale.
Titlul indica cele doua parti narative ale romanului,numite de prezenta unei singure constiinte narative.Titlul cuprinde analiza''ultima''-''intaia'',semanad sfarsitul unei experiente de viata si inceputul alteia.Termenul de''noapte''apare in sens simbolic:sugereaza un moment dramatic din existenta eroului''.
TEMA-''ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi''este un roman complex sub raport tematic intrucat cuprinde deopotriva tema iubirii si tema razboiului dominate de tema intelectualului.
Intelectualul reprezinta un alt motiv al operei lui Camil Petrescu,toti eroii avand un profil psihologic asemanator:ei se definesc ca niste constiinte superioare,incapabile de a accepta compromisuri,in permanent conflictul cu lumea,pe care o considera superficiala anosta.Este deci un inadaptat,iar drama lui provine din incercarea de a atinge idealul in plan sentimental.Tema se dovedeste de esenta inferiara,moment in care increderea de sine a eroului surpa.
REZUMAT-romanul incepe cu capitolul intitulat''La Piatra Craiului'',si il prezinta pe Stefan Gheorghidin,concentrat in linia Carpatilor.La inceput aflam ca este sublocotenent proaspat concentrat intr-un regiment de infanterie,trimis pentru fortificarea Vaii Prahovei,intre Busteni si Predeal,apoi in munti in regiunea Dambroviciaiei.
La popota ofiterilor are loc o discutie despre un barbat din inalta societate care isi ucise sotia necredincioasa si fusese achitat.Iritat de raspunsurile camarazilor sai.Gheorghidin incepe sa remarcheze relatia lui cu Ela,retraind si sistematizand intamplarile trecute.El face eforturi disperate sa obtina o pensie de doua zile pentru a merge la Campulung,chemat de urgenta de sotia lui cu care se impacase de curand.Zbuciumul sau interior se condenseaza in cateva cuvinte:''Daca maine seara nu-mi da drumul pentru doua zile dezertez''.Incidentul de la popota declanseaza resorturi adanci,interioare ale eroului.El aduce in prezent povestea iubirii sale.
Romanul incepe propriu-zis,prin capitolul al doilea''Diagonalele unui testament''in care se vad secvente din romanul iubirii si al casniciei sale asa cum s-au inregistrat in memoria eroului-narator.Gheorghidin povesteste cum a cunoscut-o pe Ela,cea mai frumoasa studenta de la litere.Student la filzofie,el e magulit de iubirea fetei.Casatoria lor este insa obisnuita atata vreme cand duc o existenta modesta.
Primirea pe neasteptate,a unei parti dintr-o mostenire lasata de un unchi bogat,Tache,schimba cursul existentei conjugale a celor doi studenti saraci,in defavoarea cuplului insa.Ceea ce era neinsemnata pentru Gjeorghidiu(luxul,petrecerile)devine pentru Ela,sotia sa,interes deosebit,intrand in contradictie cu idealul lui de feminitate:''As fi vrut-o mereu feminina,deasupra discutiilor acestea vulgare(despre bani)...
Cu ocazia unei excursii''in banda''la Odabesti se declanseaza criza de gelozie si a lui Gheorghidin,care incepe sa se-ndoiasca de fidelitatea sotiei.Un element exterior,un fapt,o intamplare declanseaza reactia interioara,traieri sufletesti complexe.Compania insistenta a domnului G. avocat obscur,langa G. gesturile familiare dintre cei doi,plimbarile cu masina sunt intamplari pe care eroul le analizeaza si care ii provoaca suferinta.Scriitorul noteaza gesturi,vorbe,reactii dureroase de gelozie,observandu-se pe sine,pe cei doi(Ela si G.),pe cei din jur,studiind totul.Stefan ii reproseaza Elei comportamentul;intre ei intervine o tensiune nefireasca si o vreme nu vorbesc.Se inpaca si petrec o luna de vis la Constanta.Incepe razboiul si Stefan Gheorghin este concentrar veme de doua la Azuga.Venit prin surprindere,noaptea,acasa, vidul interior al eroului se amplifica deoarece casa era goala,fara femeia lui,pentru ca iubita lui este unica.Eroul sufera nu numai din orgoliul sau ranit,dar mai ales,dintre sentimentul absolut al loialitatii fata de sine.Eroul lui Camil Petrescu este un psiholog al dragostei.Ea soseste dimineata pe la opt si el fara sa-i asculte explicatiile,ii propune sa divorteze.Ela accepta,dar dupa un timp cei doi se revad.
Capitolul''Ultima noapte de dragoste''incheie prima parte a romanului.Ea il cheama,negresit la Campulung,unde ii destainuie ingrijorarea pentru situatia ei materiala,in cazul in care el ar muri pe front.Ii cere sa-i treaca numele ei materiala,in cazul in care el ar muri o parte din contul de la banca.Intamplator Gheorghidiu il vede in oras pe G. si din acel moment nu se mai indoieste de legatura dintre el si Ela.Vrea sa se razbune,dar se intalneste cu ajutorul comandantului care il obiga sa mearga impreuna la regiment.Pe drum fara sa stie nimic de framantarile lui Gheorghidin,colonelul ii povesteste anecdote diferite despre acelasi Gheorghide
A doua zi Romania intra in primul azboi mondial.A doua parte a romanului contine jurnalul de razboi a lui Stefan Gheorghidin.In capitolele''intaia noapte de razboi'',''fata cu obraz masliniu''.''intamplari pe apa Oltului''sau''post incheiat la Cohaln''sunt prezentate intamplari reale din razboi.Sublocotenentul Gheorghiden descopera in razboi realitatea pe care n-o banuia''Morti de foame si de sete'',istoniti de efort,ascultand ordinea adesea contradictorie,soldatii inainteaza sub iminenta mortii.Pentru Gheorghiden,razboiul e o alta existenta,pe care el o traieste cu toata luciditatea:''N-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva,ca aceea pe care o voi face,de la care sa lipsesca''.Imagini vizuale si auditive puternice,impresionante,explozii naucitoare,vajituri,o ploaie de obuze e tot ce omul poate percepe in timpul luptelor.
Capitolul''Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu''dezvaluie tragismul confruntari cu moartea.Scriitorul noteaza elemente ale realitatii razboiului,elemente exterioare el insusi privindu-se din exterior,ca un obiect.
Ranit si spitalizat,se intoarce la Bucuresti.Acasa,langa Ela,simte o instrainare definitiva.Intrebarile ni l-au parasit,dar acum este indiferent si gandeste detasat:''sunt obosit,nu e indiferent chiar daca este nevinovat''.
Stehan Gheorghidin se desparte de Ela daruindu-i casetele de la Constanta,bani,tot ce era in casa,carti,obiecte de pret,lucrari personale,amintiri:''Adica tot trecutul''.
|
