ANAFORĂ
= Termenul provine din fr. anaphore, lat. anaphora "ridicare". A. este o figura de stil ce se opune epiforei (v. Epifora si Antistrofa), realizānd o simetrie prin respectarea unui cuvānt īn pozitie initiala, ca īn aceste versuri din Cidul lui Corneille: "Mon bras qu'avec respect toute 1'Espagne admire, / Mon bras qui tant de fois a sauvé cet empire...", (Bratul meu pe care toata Spania īl admira cu respect / Bratul meu care de atātea ori a salvat aceasta domnie), sau: "Īn veci iubi-o vei, īn veci / Va ramānea departe" (Eminescu, Daca iubesti fara sa speri).
|