ANAFORĂ
= Termenul provine din fr. anaphore, lat. anaphora "ridicare". A. este o figura de stil ce se opune epiforei (v. Epifora si Antistrofa), realizând o simetrie prin respectarea unui cuvânt în pozitie initiala, ca în aceste versuri din Cidul lui Corneille: "Mon bras qu'avec respect toute 1'Espagne admire, / Mon bras qui tant de fois a sauvé cet empire...", (Bratul meu pe care toata Spania îl admira cu respect / Bratul meu care de atâtea ori a salvat aceasta domnie), sau: "În veci iubi-o vei, în veci / Va ramânea departe" (Eminescu, Daca iubesti fara sa speri).
|
