UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ROMĀNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ, ZI
SPECIALIZAREA: ROMĀNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ, ĪNVĂŢĂMĀNT LA DISTANŢĂ
PROGRAMA ANALITICĂ
DISCIPLINA: AUTORI FUNDAMENTALI: TUDOR ARGHEZI
SPECIALIZAREA : ROMĀNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ
ANUL III SEMESTRUL I
TEMATICĂ :
Problemele specifice ale studiului monografic al vietii si operei unui scrii 737m1212h tor. Biografia exterioara si biografia interioara. Fiinta religioasa si etapele devenirii sale. Calugarirea. Renuntarea la calea schimnica. Convertirea īn fiinta religioasa la maturitate. Semnificatia "Martisorului". Cele trei "debuturi" ale lui Tudor Arghezi: Liga ortodoxa (1896), Linia dreapta (1904) si intrarea matura īn literatura prin "Viata sociala" din 1910. Cultura lui Tudor Arghezi. Raportul model / personalitate formata īn receptarea lui Charles Baudelaire, Paul Valéry si Stephane Mallarmé.
Poetica explicita din Vers si poezie, Scrisori unei fetite, Dintr-un foisor si alte interventii publice. Transferul convingerilor religioase īn poetica sa. Raportul dintre poetica explicita si cea implicita. Poet biblic al "harului mestesugit".
Imaginea generala a cresterii operei poetice īn evantai cu toate componentele descoperite īn volumul Cuvinte potrivite si reluate prin trairi subtile ale emotiei lirice. Temele liricii argheziene: poezia religioasa, poezia legaturii cu pamāntul - cele doua componente majore ale universului sau poetic.
Grila de lectura pentru poezia religioasa "pura" : substanta numinoasa (Rudolf Otto). Revelari ale acesteia īn: Latium, Ghiers īngānat, Inscriptie pe usa poetului, Ora rece, Ora tārzie, Psalmi, (vecinul meu a strāns cu neīndurare), Nu stiu, Schimnicie, Duhovniceasca, Vino si tu, Psalmul mut, Īmi pare rau, Ai vazut?, Tu taci. Credinta panrica īn imanenta lui Dumnezeu din tabletele din Printre psalmi si poeziile Ma uit la flori, Chemarea. Īncercari poetice de a sugera prezenta divinitatii īn Mi se pare, Ai venit. Teleologia negativa. Problematica Psalmilor. Īnceputul religios negat de vigoarea posturii eroice care se confrunta cu "obstacolul". Tonalitatile diferite de la ruga la singularizarea īndraznelii. Dumnezeu īntre putinta si tagada. Drama cautarii finalizata īn imaginea tragica a unui scriitor modern īntre doua lumi care i se refuza. Īntre doua stepe, Īntre doua nopti.
Poezia legaturii cu pamāntul. Asumarea grava a istoriei si vocatia mesianica. Drama cautarii drumului īn Nehotarāre. Testament si Arheologie, capodopere ale poeziei asumarii traditiei. Relatia cu trecutul si poetizarea lui īn Gravura, Īntoarcerea īn tarāna. Boala de oseminte - imaginea tragica a evocarii trecutului. Atitudine etica "taraneasca" īn Inscriptii si īn cāteva titluri din "una suta una poeme" De-a v-ati ascuns - atitudine īn fata mortii. Tudor Arghezi, poet orfic al īmplinirii īn poezia postbelica.
Poezia erotica argeziana īn succesiunea vārstelor lirice: melancolia aproape eminesciana din Despartire, Oseminte pierdute. Psalmul de taina, si aspiratiile frānte. Poezia galanta a Creioanelor. Legatura temei cu problematica psalmilor: Morgenstimung. Noutatea idealului erotic, casnic din Versuri de seara, si relatia dintre aceste poeme (Mirele, Mireasa, Logodna etc) cu poema biblica a Cāntarii cāntarilor. Elegia senectutii din poemele īnchinate Streinei si Paraschivei.
Poezia boabei si a farāmei. Arta poetica din Transfigurare.
Descriptivism si lirism obiectiv īn Martisoare. Arta "punerii sub lupa" si rafinamentul asociatiilor. Poezia ca joc de la efectul rimei la calamburul verbal din Hore.
Proza lui Tudor Arghezi, contributii esentiale: tableta, abilitarea pamfletului ca specie literara, revolutia stilistica īn dezvoltarea stilui scriptic, imaginarul grotesc sau absurd. "Romanele" religioase Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire. Sumara lor structura narativa si problematica. Revelatia ca modalitate a transformarii fiintei naturale īn fiinta religioasa (Vintila Voinea). Viziunea tragic-absurda din Cimitirul Buna Vestire si dorinta de a scrie Al treilea testament care sa modifice Apocalipsa dupa Ioan. Modernitatea romanului cu trimiteri la Kafka sau Alfred Jarry. Tudor Arghezi, moralist crestin.
Poarta neagra si Icoane de lemn - "romane" prin unitatea universului uman evocat īn Tablete. Tonul pamfletar - trasatura dominanta. Incriminarea moravurilor din īnchisori si pe cele din lumea bisericii. Tonalitati poematice grave pe tema claustrarii si angoasei din Poarta neagra, Scrisorile catre Pafnutie si Marturisirea de seara - semnificatia lor. Lina - roman de factura autobiografica. Drama lui Ion Tresite si semnificatia gestului final. Locul lui Tudor Arghezi īn literatura romāna. Razvratirea sa īmpotriva conventiilor instaurate. Noutatea limbajului poetic si raportarea la traditie. Unicitatea experientei sale creatoare.
BIBLIOGRAFIE
Opera
Tudor Arghezi, Versuri, I, II, Bucuresti, Editura Cartea Romāneasca, 1980.
Tudor Arghezi, Scrieri, I-XI, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1962-1988.
Pentru a facilita consultarea acestei editii complete precizam ca operele importante au urmatoarea distributie pe volume:
Volumele I-IV - Poeziile
Volumul VI - poemele īn proza Ce-ai cu mine, vāntule? si Printre psalmi
Volumul IX - Ochii Maicii Domnului
Volumul X - Cimitirul Buna-Vestire
Volumul XI - Lina
Volumul XII - Icoane de lemn
Volumul XIII - Poarta neagra
Volumul XXIII - Dintr-un foisor, Scrisori unei fetite si alte interventii īn presa vremii.
REFERINŢE CRITICE:
serban Cioculescu, Introducere īn poezia lui Tudor Arghezi, Bucuresti, Editura Minerva, 1979.
Ovidiu S. Crohmalniceanu, Literatura romāna īntre cele doua razboaie mondiale, Vol. II, Bucuresti, Editura Minerva, 1974.
Eugen Lovinescu, Istoria literaturii romāne contemporane, Vol. I, Bucuresti, Editura Minerva, 1973.
Tudor Vianu, Arta prozatorilor romāni, - oricare editie;
Marin Besteliu, Tudor Arghezi - poet religios, Bucuresti, Editura Cartea Romāneasca, 1999.
|
