UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SPECIALIZAREA: ROMÂNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ, ZI
SPECIALIZAREA: ROMÂNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
PROGRAMA ANALITICĂ
DISCIPLINA: AUTORI FUNDAMENTALI: TUDOR ARGHEZI
SPECIALIZAREA : ROMÂNĂ - O LIMBĂ STRĂINĂ
ANUL III SEMESTRUL I
TEMATICĂ :
Problemele specifice ale studiului monografic al vietii si operei unui scrii 737m1212h tor. Biografia exterioara si biografia interioara. Fiinta religioasa si etapele devenirii sale. Calugarirea. Renuntarea la calea schimnica. Convertirea în fiinta religioasa la maturitate. Semnificatia "Martisorului". Cele trei "debuturi" ale lui Tudor Arghezi: Liga ortodoxa (1896), Linia dreapta (1904) si intrarea matura în literatura prin "Viata sociala" din 1910. Cultura lui Tudor Arghezi. Raportul model / personalitate formata în receptarea lui Charles Baudelaire, Paul Valéry si Stephane Mallarmé.
Poetica explicita din Vers si poezie, Scrisori unei fetite, Dintr-un foisor si alte interventii publice. Transferul convingerilor religioase în poetica sa. Raportul dintre poetica explicita si cea implicita. Poet biblic al "harului mestesugit".
Imaginea generala a cresterii operei poetice în evantai cu toate componentele descoperite în volumul Cuvinte potrivite si reluate prin trairi subtile ale emotiei lirice. Temele liricii argheziene: poezia religioasa, poezia legaturii cu pamântul - cele doua componente majore ale universului sau poetic.
Grila de lectura pentru poezia religioasa "pura" : substanta numinoasa (Rudolf Otto). Revelari ale acesteia în: Latium, Ghiers îngânat, Inscriptie pe usa poetului, Ora rece, Ora târzie, Psalmi, (vecinul meu a strâns cu neîndurare), Nu stiu, Schimnicie, Duhovniceasca, Vino si tu, Psalmul mut, Îmi pare rau, Ai vazut?, Tu taci. Credinta panrica în imanenta lui Dumnezeu din tabletele din Printre psalmi si poeziile Ma uit la flori, Chemarea. Încercari poetice de a sugera prezenta divinitatii în Mi se pare, Ai venit. Teleologia negativa. Problematica Psalmilor. Începutul religios negat de vigoarea posturii eroice care se confrunta cu "obstacolul". Tonalitatile diferite de la ruga la singularizarea îndraznelii. Dumnezeu între putinta si tagada. Drama cautarii finalizata în imaginea tragica a unui scriitor modern între doua lumi care i se refuza. Între doua stepe, Între doua nopti.
Poezia legaturii cu pamântul. Asumarea grava a istoriei si vocatia mesianica. Drama cautarii drumului în Nehotarâre. Testament si Arheologie, capodopere ale poeziei asumarii traditiei. Relatia cu trecutul si poetizarea lui în Gravura, Întoarcerea în tarâna. Boala de oseminte - imaginea tragica a evocarii trecutului. Atitudine etica "taraneasca" în Inscriptii si în câteva titluri din "una suta una poeme" De-a v-ati ascuns - atitudine în fata mortii. Tudor Arghezi, poet orfic al împlinirii în poezia postbelica.
Poezia erotica argeziana în succesiunea vârstelor lirice: melancolia aproape eminesciana din Despartire, Oseminte pierdute. Psalmul de taina, si aspiratiile frânte. Poezia galanta a Creioanelor. Legatura temei cu problematica psalmilor: Morgenstimung. Noutatea idealului erotic, casnic din Versuri de seara, si relatia dintre aceste poeme (Mirele, Mireasa, Logodna etc) cu poema biblica a Cântarii cântarilor. Elegia senectutii din poemele închinate Streinei si Paraschivei.
Poezia boabei si a farâmei. Arta poetica din Transfigurare.
Descriptivism si lirism obiectiv în Martisoare. Arta "punerii sub lupa" si rafinamentul asociatiilor. Poezia ca joc de la efectul rimei la calamburul verbal din Hore.
Proza lui Tudor Arghezi, contributii esentiale: tableta, abilitarea pamfletului ca specie literara, revolutia stilistica în dezvoltarea stilui scriptic, imaginarul grotesc sau absurd. "Romanele" religioase Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire. Sumara lor structura narativa si problematica. Revelatia ca modalitate a transformarii fiintei naturale în fiinta religioasa (Vintila Voinea). Viziunea tragic-absurda din Cimitirul Buna Vestire si dorinta de a scrie Al treilea testament care sa modifice Apocalipsa dupa Ioan. Modernitatea romanului cu trimiteri la Kafka sau Alfred Jarry. Tudor Arghezi, moralist crestin.
Poarta neagra si Icoane de lemn - "romane" prin unitatea universului uman evocat în Tablete. Tonul pamfletar - trasatura dominanta. Incriminarea moravurilor din închisori si pe cele din lumea bisericii. Tonalitati poematice grave pe tema claustrarii si angoasei din Poarta neagra, Scrisorile catre Pafnutie si Marturisirea de seara - semnificatia lor. Lina - roman de factura autobiografica. Drama lui Ion Tresite si semnificatia gestului final. Locul lui Tudor Arghezi în literatura româna. Razvratirea sa împotriva conventiilor instaurate. Noutatea limbajului poetic si raportarea la traditie. Unicitatea experientei sale creatoare.
BIBLIOGRAFIE
Opera
Tudor Arghezi, Versuri, I, II, Bucuresti, Editura Cartea Româneasca, 1980.
Tudor Arghezi, Scrieri, I-XI, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1962-1988.
Pentru a facilita consultarea acestei editii complete precizam ca operele importante au urmatoarea distributie pe volume:
Volumele I-IV - Poeziile
Volumul VI - poemele în proza Ce-ai cu mine, vântule? si Printre psalmi
Volumul IX - Ochii Maicii Domnului
Volumul X - Cimitirul Buna-Vestire
Volumul XI - Lina
Volumul XII - Icoane de lemn
Volumul XIII - Poarta neagra
Volumul XXIII - Dintr-un foisor, Scrisori unei fetite si alte interventii în presa vremii.
REFERINŢE CRITICE:
serban Cioculescu, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, Bucuresti, Editura Minerva, 1979.
Ovidiu S. Crohmalniceanu, Literatura româna între cele doua razboaie mondiale, Vol. II, Bucuresti, Editura Minerva, 1974.
Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Vol. I, Bucuresti, Editura Minerva, 1973.
Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, - oricare editie;
Marin Besteliu, Tudor Arghezi - poet religios, Bucuresti, Editura Cartea Româneasca, 1999.
|
