Argumenteaza apartenenta la specia literara "basm cult" a unui text narativ studiat
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga prezinta în esenta lumea satului românesc traditional.
Basmul este cea mai importanta creatie a epicii populare în proza, care poate avea în productiile culte si structura versificata, de larga raspândire, in care se nareaza intâmplari fantastice ale unor personaje imaginare pozitive (feti-frumosi, zâne, animale nazdravane etc.) aflate in lupta cu forte nefaste ale naturii sau ale societatii, simbolizate prin balauri, zmei, vrajitoare etc., pe care ajung sa le biruiasca in cele din urma.
Basmele pot fi animaliere ("Capra cu trei iezi", de I. Creanga), nuvelistice ("Abu-Hasan" de I.L.Caragiale), fantastice ("Povestea lui Harap-Alb" de I. Creanga) etc.
In timp ce proza populara fantastica are putine replici, Creanga "topeste" povestirea in dialog. De asemenea, arta scriitorului patrunde in psihologia personajelor: despre fiul craiului, Creanga arata ca este naiv, afirmând ca ". boboc in felul sau la trebi de aieste, se potriveste Spânului".
Basmul cult "Povestea lui Harap-Alb" se deosebeste de productiile populare si prin comic. Fie ca este vorba de comicul de situatie (calul o pacaleste pe turturica fetei de imparat) sau de nume (Ochila, "frate cu Orbila, var primare cu Chiorila), savoarea si verva limbajului, nota de veselie permanenta si optimismul primeaza.
Dincolo de nota umoristic-ironica a acestui basm cult, Ion Creanga ne
prezinta gândirea, aspiratiile, eforturile si sacrificiile pe care le face taranul român pentru a razbi cinstit in viata.
|
