BASMUL POPULAR - Praslea cel voinic si merele de aur

v     Teoria speciei

-specie a genului epic

-de mari dimensiuni

-cu personaje imaginare

-întâmplari fantastice

v     Creatie populara

-autor anonim

v     Tema operei

-peripetiile unui fecior de împarat

Termenul de "basm" provine din cuvântul slav "basni", care înseamna nascocire, si denumeste o specie a genului epic, de mari dimensiuni, cu personaje imaginare care parcurg întâmplari fantastice. George Calinescu îl defineste ca "tablou al vietii prezentat ca o minciuna".

Opera literara "Prâslea cel voinic si merele de aur" este o creatie populara, cu autor anonim, fiind culeasa si publicata de Petre Ispirescu. Naratiunea împleteste elementele reale cu cele fantastice, urmarind peripetiile unui fecior de împarat în cautarea hotului merelor de aur.

v     Timpul si spatiul

-nedeterminat

-doua tarâmuri

Timpul în care sunt plasate întâmplarile este nedeterminat, anuntat si prin formula introductiva specifica basmului, "a fost odata ca niciodata". Actiunea se desfasoara pe doua tarâmuri, unul real, palatul împaratului, si unul imaginar populat cu fiinte fantastice.

v     Actiunea

-conflictul Bine-Rau

-deznodamântul-victoria binelui

-respecta un tipar narativ

-Rezumatul

-Finalul fericit

Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, iar deznodamântul consta totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative. Firul întâmplarilor respecta un tipar narativ prezent în toate basmele: plecarea de acasa a eroului, depasirea probelor, victoria, nunta.

Situatia initiala înfatiseaza tristetea unui împarat care nu poate gusta din merele de aur, deoarece erau furate tocmai când erau gata sa se coaca. Eforturile tuturor voinicilor, inclusiv ale fratilor mai mari ai împaratului, se dovedesc zadarnice. Mezinul îl îndupleca pe tatal sau sa-si încerce si el norocul, îl raneste pe hot si hotaraste sa plece în cautarea lui.

Desfasurarea actiunii urmareste aventura lui Prâslea pe tarâmul celalalt, unde se lupta cu trei zmei si elibereaza cele trei fete de împarat tinute prizoniere. Mezinul transforma castelele zmeilor în mere si apoi se pregateste sa se întoarca în lumea oamenilor. Fetele sunt scoase deasupra prapastiei, dar Prâslea ramâne pe celalalt tarâm din cauza fratilor invidiosi care îi doreau moartea. Eroul se întoarce acasa cu ajutorul unei zgripturoaice careia îi salveaza puii, omorând balaurul care voia sa-i manânce.

La împaratie, toti erau mâhniti de pierderea mezinului, iar fata cea mica ceruse o furca de tors si o closca de aur celor care voiau sa o ia de nevasta. Prâslea faureste cele doua obiecte magice cu ajutorul carora este recunoscut drept fiul împaratului. El lasa pedepsirea fratilor invidiosi în seama lui Dumnezeu si, drept rasplata pentru vitejiile lui, se casatoreste cu fata si preia destinul împaratiei. Ca în toate basmele, în final, binele învinge raul, adevarul triumfa, iar cei viteji si cinstiti traiesc fericiti pâna la adânci batrâneti, fiind astfel rasplatiti pentru trasaturile lor deosebite.

v     Personajele

-reale/fantastice

-pozitive/negative

Eroul

-aflat în slujba binelui

-ales printr-o proba a curajului

-parcurge un drum initiatic- probe depasite (prin calitati si ajutoare)

-puteri supranaturale

Personajele participante la actiune se grupeaza în functie de apartenenta la lumea reala sau cea fantastica si în functie de opozitia bine/rau. Eroul basmului este Prâslea, mezinul împaratului, care se afla în slujba Binelui, întruchipând toate valorile morale. Ales printr-o proba a curajului (pazirea marului), el porneste pe un drum initiatic pe parcursul caruia depaseste anumite probe prin întelepciune si curaj, dar si cu ajutorul unor fiinte fantastice (corbul) sau substante magice. În actiunile eroului intervine supranaturalul: se poate metamorfoza în flacara, arunca cu buzduganul mai departe decât zmeii, îsi taie o bucata de carne din pulpa piciorului pentru a hrani zgripturoaica, întelege graiul corbului. Prin acest personaj, basmul îsi dovedeste valoarea educativa si moralizatoare, Prâslea fiind un ideal uman, în care întelepciunea se împleteste cu cinstea si curajul.

v     Formule specifice

-introductive

-mediane

-finale

Structura basmului cuprinde formule specifice, introductive, mediane si finale, care pregatesc auditoriul pentru intrarea în lumea fictiunii ("a fost odata ca niciodata"), îi mentin atentia treaza ("si-nainte cu poveste ca de aicea mult mai este.") si produc iesirea din timpul si spatiul fabulos ("Si încalecai pe-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa").

v     Încheiere

"Prâslea cel voinic si merele de aur" se încadreaza în specia basmului popular, fiind o naratiune ampla ce înfatiseaza întâmplari si personaje fabuloase cu valoare moralizatoare.