'Baltagul' -momentele subiectului- de M.Sadoveanu

'Baltagul'

-momentele subiectului-

de M.Sadoveanu

Opera lui M.Sadoveanu:

1. Istoria:'Fratii Jderi','Zodia Cancerului sau vremea Ducãi Vodã','Creanga de aur','Nicoarã Potcoavã','Neamul soimãrestilor'.

2. Natura:'Dumbrava minunatã','Împaratia apelor','Ţara de dincolo de negurã'.

3. Conditia umanã:'Haia Sanis','Locul unde nu s-a întâmplat nimic','Apa mortilor'.

4. Viata satului românesc:'Hanul Ancutei','Bordeieni','Dureri înãbusite','Baltagul'.

Romanul 'Baltagul' este unul dintre capodoperele sadoveniene datoritã 15115g64p conciziei dinamismului actiunii si armoniei compozitionale fiind scris în numai 17 zile si apãrând în anul 1930.

Autorul pleacã de la balada popularã 'Miorita' din care alege ca motto versurile:

'Stâpâne,stâpâne

Mai cheamã si-un câne' si dezvoltã nucleul epic pe parcursul a 16 capitole.

Tema centralã a romanului este cãutarea si cunoasterea adevãrului.Actiunea se petrece spre sf. sec. al 19 lea si începutul sec. 20,înfãtisând lumea patriarhalã a satului moldovenesc de munte;acestei teme i se subordoneazã motive ca: legatura omului cu natura, transhumanta, femeia justitiarã, câinele credincios.

Titlul este simbolic;baltagul semnificã atât unealta cu care Nechifor Lipan este omorât ci si instrumentul cu care se face dreptate-fiind unealta crimei si a pedepsei.

Firul epic al romanului este simplu:N.Lipan oier înstãrit din Mãgura Tarcãului pleacã la Dorna sã cumpere oi pe care sã le aducã apoi la iernat.Ingrijorata cã sotul ei nu se mai intorce,Vitoria pleacã pe urmele lui pt. a afla ce s-a intamplat si reuseste sã-i descopere pe ucigasii acestuia si sã-i pedepseascã.

Partea I cuprinde cap 1-6 ce corespund expozitiunii si intrigii romanului.Aflãm cã stând singurã pe prispã si torcând Vitoria îsi aminteste de povestea auzitã de sotul ei de la un baci bãtrân si spusã la cumetrii si nunti despre viata si psihologia oamenilor de la munte.

Femeia se gândea la sotul ei care plecase sã cumpere oi si nu se mai întorsese;ea îsi aminteste de anii trãiti împreunã,precum si de realizãrile lor:2 copii-Minodora care rãmãsese cu ea acasã si Gheorghitã care acum se afla la Cristesti cu oile la iernat de unde o informeazã cã N.Lipan nu ajunsese nici acolo.

Apropiându-se sãrbãtorile,Gheorghitã se întoarce acasã si mama lui hotãrãste sã plece împreunã în cãutarea lui Nechifor,însã înainte de plecare,dupã Boboteazã face un drum la Mãnãstirea Bistrita unde se roagã la icoana Sfintei Ana,la Piatra Neamt ia legãtura cu prefectul care o îndeamnã sã scrie o plângere pentru a face cercetãri,dar neavând încredere în autoritãti ea pleacã cu Gheghitã în cãutarea lui Nechifor,acest moment constituie intriga.Insã înainte de plecare îi face lui Gheoghitã un baltag pe care îl sfinteste Preotul Danilã,iar pe Minodora o duce la Mãnãstirea Vãratic pentru a fi în sigurantã.

Partea a II-a a romanului costituie capitolele 7-13 si constitue desfãsurarea actiunii determinate de hotãrârea Vitoriei de a pleca în cãutarea sotului.Mai întãi merge la bisericã,apoi vinde o parte din produse pentru a face rost de bani;pleacã la Dorna însotindu-l pe hangiul David,apoi trec prin Bistrita si se opresc seara la Bicaz,la hanul lui Donea,unde aflã ca sotul ei a trecut pe acolo,apoi ajung la Cãlugãreni dupã care trec prin Fãrcãsa unde întâlnesc pe subprefectul Anastase Bolnez si pe Mos Picop care îsi aminteste de trecerea lui Lipan prin acele locuri.

La Borca participã la un botez,iar la Cruci întâlnesc o nuntã,iar in Tara Dornelor aflã cã târgul de oi a fost la Vatra Dornei.Drumetii relateazã ca Nechifor a cumpãrat 300 de oi în luna noiembrie,în prima duminicã, din care a vândut 100 si a coborât cu cei doi ciobani apucând drumul spre Negrea.Se semnaleazã prezenta acestora în localitãtile Brosteni si Borca,apoi ajung la Sabasa la Domnul Toma si în cele din urmã în satul Suha la hanul lui Iorgu Vasiliu,unde aflã cã în preajma zilei Sfântului Mihail si Gavril au fãcut popas doi ciobani si o turmã de oi cu argatii lor.Acestia erau Calistrat Bogza si Ilie Cutui;munteanca îsi dã seama cã Nechifor a fost ucis de cei doi însotitori.Ea îl gãseste pe câinele Lupu în curtea unui locatar si cu ajutorul lui va descoperi osemintele sotului sãu într-o prãpastie.

Partea a III-a a romanului constitue punctul culminant si deznodãmântul cuprinse între capitolele 14-16.

Vitoria îndelineste datinile crestine ale cinstirii mortului si prin inteligentã si abilitate,femeia reuseste sã reconstitue faptele dându-si seama de adevãr,astfel ultimul capitol se încheie cu prasnicul de dupã înmormântarea lui Nechifor si demascarea vinovatilor îndeplinindu-se astfel actul justitiar.

La prasnic,Vitoria invitã pe cei doi ciobani,pe preot si pe subprefect,reconstituie momentele crimei si astfel Calistrat Bogza se înfurie asupra lui Gheorghitã,este lovit de baiat cu baltagul si atacat de câinele Lupu.Calistrat Bogza îsi recunoaste faptele si vina înainte de a muri,iar Ilie Cutui este arestat.

Atingându-si scopul,femeia îi transmite lui Gherghitã noi ordine,se pregãteste de plecare pentru a duce la bun sfârsit si alte lucruri cãci viata merge înainte si toate trebuie rânduite dupã rostul lor.

Actiunea romanului este plasatã în timp si spatiu,faptele respectã o anumitã cronologie,se îmbinã mai multe moduri de expunere,astfel romanul "Baltagul" a fost receptat ca roman monografic,mitic,initiatic si politist.