'Baltagul' -momentele subiectului- de M.Sadoveanu

'Baltagul'

-momentele subiectului-

de M.Sadoveanu

Opera lui M.Sadoveanu:

1. Istoria:'Fratii Jderi','Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă','Creanga de aur','Nicoară Potcoavă','Neamul soimărestilor'.

2. Natura:'Dumbrava minunată','Împaratia apelor','Ţara de dincolo de negură'.

3. Conditia umană:'Haia Sanis','Locul unde nu s-a întâmplat nimic','Apa mortilor'.

4. Viata satului românesc:'Hanul Ancutei','Bordeieni','Dureri înăbusite','Baltagul'.

Romanul 'Baltagul' este unul dintre capodoperele sadoveniene datorită 15115g64p conciziei dinamismului actiunii si armoniei compozitionale fiind scris în numai 17 zile si apărând în anul 1930.

Autorul pleacă de la balada populară 'Miorita' din care alege ca motto versurile:

'Stâpâne,stâpâne

Mai cheamă si-un câne' si dezvoltă nucleul epic pe parcursul a 16 capitole.

Tema centrală a romanului este căutarea si cunoasterea adevărului.Actiunea se petrece spre sf. sec. al 19 lea si începutul sec. 20,înfătisând lumea patriarhală a satului moldovenesc de munte;acestei teme i se subordonează motive ca: legatura omului cu natura, transhumanta, femeia justitiară, câinele credincios.

Titlul este simbolic;baltagul semnifică atât unealta cu care Nechifor Lipan este omorât ci si instrumentul cu care se face dreptate-fiind unealta crimei si a pedepsei.

Firul epic al romanului este simplu:N.Lipan oier înstărit din Măgura Tarcăului pleacă la Dorna să cumpere oi pe care să le aducă apoi la iernat.Ingrijorata că sotul ei nu se mai intorce,Vitoria pleacă pe urmele lui pt. a afla ce s-a intamplat si reuseste să-i descopere pe ucigasii acestuia si să-i pedepsească.

Partea I cuprinde cap 1-6 ce corespund expozitiunii si intrigii romanului.Aflăm că stând singură pe prispă si torcând Vitoria îsi aminteste de povestea auzită de sotul ei de la un baci bătrân si spusă la cumetrii si nunti despre viata si psihologia oamenilor de la munte.

Femeia se gândea la sotul ei care plecase să cumpere oi si nu se mai întorsese;ea îsi aminteste de anii trăiti împreună,precum si de realizările lor:2 copii-Minodora care rămăsese cu ea acasă si Gheorghită care acum se afla la Cristesti cu oile la iernat de unde o informează că N.Lipan nu ajunsese nici acolo.

Apropiându-se sărbătorile,Gheorghită se întoarce acasă si mama lui hotărăste să plece împreună în căutarea lui Nechifor,însă înainte de plecare,după Bobotează face un drum la Mănăstirea Bistrita unde se roagă la icoana Sfintei Ana,la Piatra Neamt ia legătura cu prefectul care o îndeamnă să scrie o plângere pentru a face cercetări,dar neavând încredere în autorităti ea pleacă cu Gheghită în căutarea lui Nechifor,acest moment constituie intriga.Insă înainte de plecare îi face lui Gheoghită un baltag pe care îl sfinteste Preotul Danilă,iar pe Minodora o duce la Mănăstirea Văratic pentru a fi în sigurantă.

Partea a II-a a romanului costituie capitolele 7-13 si constitue desfăsurarea actiunii determinate de hotărârea Vitoriei de a pleca în căutarea sotului.Mai întăi merge la biserică,apoi vinde o parte din produse pentru a face rost de bani;pleacă la Dorna însotindu-l pe hangiul David,apoi trec prin Bistrita si se opresc seara la Bicaz,la hanul lui Donea,unde află ca sotul ei a trecut pe acolo,apoi ajung la Călugăreni după care trec prin Fărcăsa unde întâlnesc pe subprefectul Anastase Bolnez si pe Mos Picop care îsi aminteste de trecerea lui Lipan prin acele locuri.

La Borca participă la un botez,iar la Cruci întâlnesc o nuntă,iar in Tara Dornelor află că târgul de oi a fost la Vatra Dornei.Drumetii relatează ca Nechifor a cumpărat 300 de oi în luna noiembrie,în prima duminică, din care a vândut 100 si a coborât cu cei doi ciobani apucând drumul spre Negrea.Se semnalează prezenta acestora în localitătile Brosteni si Borca,apoi ajung la Sabasa la Domnul Toma si în cele din urmă în satul Suha la hanul lui Iorgu Vasiliu,unde află că în preajma zilei Sfântului Mihail si Gavril au făcut popas doi ciobani si o turmă de oi cu argatii lor.Acestia erau Calistrat Bogza si Ilie Cutui;munteanca îsi dă seama că Nechifor a fost ucis de cei doi însotitori.Ea îl găseste pe câinele Lupu în curtea unui locatar si cu ajutorul lui va descoperi osemintele sotului său într-o prăpastie.

Partea a III-a a romanului constitue punctul culminant si deznodământul cuprinse între capitolele 14-16.

Vitoria îndelineste datinile crestine ale cinstirii mortului si prin inteligentă si abilitate,femeia reuseste să reconstitue faptele dându-si seama de adevăr,astfel ultimul capitol se încheie cu prasnicul de după înmormântarea lui Nechifor si demascarea vinovatilor îndeplinindu-se astfel actul justitiar.

La prasnic,Vitoria invită pe cei doi ciobani,pe preot si pe subprefect,reconstituie momentele crimei si astfel Calistrat Bogza se înfurie asupra lui Gheorghită,este lovit de baiat cu baltagul si atacat de câinele Lupu.Calistrat Bogza îsi recunoaste faptele si vina înainte de a muri,iar Ilie Cutui este arestat.

Atingându-si scopul,femeia îi transmite lui Gherghită noi ordine,se pregăteste de plecare pentru a duce la bun sfârsit si alte lucruri căci viata merge înainte si toate trebuie rânduite după rostul lor.

Actiunea romanului este plasată în timp si spatiu,faptele respectă o anumită cronologie,se îmbină mai multe moduri de expunere,astfel romanul "Baltagul" a fost receptat ca roman monografic,mitic,initiatic si politist.