Basmul---caractere generale
Basmul este cea mai importanta specie a creatiei populare in proza.In majoritatea basmelor populare ca si in cele culte actiunea este simpla desi desi se intinde pe destul de multe pagini.Eroii basmelor trebuie sa se lupte cu forte din ce in ce mai mari si trebuie sa le invinga.Lectura orcarui basm trezeste un viu interes,datorita chipului specific in care se reflecta realitatea,prin actiuni ingenioase in care intervin eroi cu puteri supranaturale.Lumea basmelor e o alta lume decat cea reala.Personajele din basme sunt imparati si imparatese,feti-frumosi si fice de crai,zmei care traiesc pe taramul celalalt,balauri nesatiosi sau zgripturoi insp 16116f56q aimantatori.Faptele povestite se petrec undeva, intrun tinut indepartat,peste mari si tari,la capatul lumii intr-o imparatie fara hotare,unde sant toate altfel si unde se ajunge zburand pe cai inaripati,infruntand obstacole grele.Nu numai locul nu este determinat ci nici timpul.,,A fost odata ca niciodata.'' cand a fost?Cand s-au petrecut cele povestite,nimeni nun e spune.Eroii mai traiesc inca,daca nu cumva vor fi murit.Unii din eroii basmelor sint prefacuti,prin vraji,in animale sau plante,iar dupa o vreme pot reveni la starea de la inceput.Altii sunt omorati si reinviati prin leacuri miraculoase.Actiunea basmului se naste prin conflictul dintre bine sir au,adevar si minciuna,asa cum sunt vazute aceste forte in conceptia despre viata a poporului.In basme sunt exprimate nazuintele si asteptarile poporului,visurile si aspiratiile catre o viata mai buna,dorinta de a supune fortele naturii,de a realize lucruri minunate pentru omenire,de a vedea triumfand adevarul si dragostea in lume.Toate elementele fantastice din basm izvorasc din realitate,se impletesc cu realitatea,nefiind decat simboluri, transfigurari ale naturii,ale vietii sociale si ale caracterelor omenesti.LENIN spunea ca in basme se oglindesc dorintele si asteptarile poporului,psihologia lui.Oamenii din popor-copii si varstnici-privesc cu admiratie pe cei viteji,indrazneti,cu suflet generos si bun si vad in ei modele spre care nazuiesc.In afara de caracterul fantastic al intamplarilor,basmul se deosebeste de celelalte creatii populare prin unele mijloace de compozitie.Basmele incep si se sfarsesc cu o serie de formule traditionale,care desi vareaza de la povestitor la povestitor,totusi in factura lor sint asemanatoare.Formulele introducerii n-au,de obicei,legatura cu continutul povestii,urmarind doar sa atraga atentia asupra caracterului ireal al actiunii.Dupa continut,formulele de introducere sint fantastice si hazlii,iar ca forma sint,de obicei,ritmice si ritmate si sublineaza unele momente principale din desfasurarea actiunii.Pentru a sublini frumusetea protagonistelor este des folosita expresia ,,la soare te puteai uita,dar la dansa ba''.De asemenea,cresterea eroilor este redata hyIerbolic: ,,cat cresteau altii intr-un an,el creste intr-o zi.''Formulele de incheere sint,ca si in introducere, glumete,ritmice si rimate.Ele au ca scop sa readuca pe ascultatori din lumea fantastica la realitate.O alta trasatura deosebita a basmelor este repetarea cifrei trei.Feciorii imparatului sint trei si pazesc de trei ori marul.Zmeii sint in numar de trei,cu trei palate si tin prinse trei fete.Cifra trei este folosita si pentru a reliefa cresterea progresiva a amanuntelor,calitativ si cantitativ.Repetarile creeaza o incetineala a ritmului actiunii,care pe deoparte,interesul pentru subiectul povestit,iar pe dealta parte,prin repetarea momentelor, intensifica impresia produsa asupra ascultatorilor. Basmele oglindesc comoara de invataminte izvorate dintr-o indelungata experienta de viata a poporului si setae lui de dreptate,de adevar si de bine.
Basmul-personaje
In basmul Harap-Alb, de exemplu protagonistul reprezinta adevarul si cinstea. El intruchipeaza insusirilepretuite de popor,deoarece din toate situatiile grele la care se gaseste la un moment dat,eroul iese biruitor,prin istetimea,curajul,bunatatea sufleteasca si perseverenta de care da dovada.Cinstit si de buna credinta,uita de invatatura parinteasca,si se increde in vorbele Spanului.Aceste este momentul in care incep necazurile lui Harap-Alb.Spanul e intruparea spiritului raului.La inceput se arata modest si indatoritor,gata sa-l slujeasca pe tanarul fecior de imparat spre a iesi cu bine din incurcaturi.Spanul insista.Este in cele din urma angajat ca ghid.Odata cu odtinerea juramantului de credinta,acesta da cartile pe fata si isi arata adevarata fata:rau ,crud si las.In majoritatea operelor lui Creanga
este sesizabila impacarea miraculosului basmelor populare cu cerintele vietii de zi cuzi.Astfel fiintele fabuloase gen zmei,balauri,zgripsori care simbolizeaza spiritual rau,sunt inlocuite cu oameni insemnati de natura,spini,oameni cu parul rosu,etc..Lighioanele monstruoase (prezente in aproape toate basmele culese de Petre Ispirescu) sunt si ele umanizate prin chipurile lui Gerila,Flamanzila,etc.Eroii basmelor pot fi caracterizati si prin felul de a se comporta in anumite situatii,prin felul de a vorbi prin descrierile fizice si morale,prin chipu; in care sunt vazuti de celelalte personaje,eroii basmului apar foarte individualizati,iar portretele lor sunt bine conturate.
Paralele intre basme
● Cifre simbolice.Cea mai utilizata cifra este cifra trei.Ea apare in nenumarate basme: Danila Prepeleac, Harap-Alb de Ion Creanga,Povestea unei mame de H.C.Andersen, Barba Albastra de Charles Perrault, Feciorul de imparat,cel cu noroc la vanat de A.Odobescu,Spaima zmeilor de Ioan Slavici,Cetina alba de George Cosbuc.Feciorii imparatilor sunt trei si spre exemplu in Praslea cel voinic si merele de aur feciorii pazesc de trei ori marul,zmeii sunt in numar de trei,cu trei palate si tin prinse trei fete.Cifra este folosita si pentru a reliefa/scoate in evidenta cresterea progresiva a amanuntelor,calitativ si cantitativ;Prasle se lupta intai cu un zmeu mai putin puternic,apoi cu altul mai puternic si in cele din urma cu al treilea cel mai puternic;palatele sunt de arama argint si aur;fetele sunt mica mijlocie si mare.Aceste repetari creeaza o incetineala a ritmului actiunii,care mentine pe de o parte,interesul pentru subiectul povestit,iar pe de alta parte,prin repetarea momentelor,intensifica impresia produsa asupra ascultatorilor/cititorilor.
Hansel si Gretel
Este un basm german si face parte din culegerea de povesti populare germane a fratilor Iacob si Wilhelm Grimm,publicate la inceputul secolului al XIX-lea si cunoscute in toata lumea.Ca in basmele tutror popoarelor,actiunea dezvolta si aici idea luptei dintre elementele binelui si cele contrarii,avand acelasi deznodamant optimist,prin izbanda celor obiditi si napastuiti.Hansel si Gretel,eroii basmului,sint copii unui taietor de lemne,care de la o vreme nu mai este in stare sa castige atat cat ar trebui pentru asi intretine familia.Mama vitrega a copiilor,sotia lui,il indeamna sa duca copii in padure,ratacindu-i.Radacinile basmului se adancesc deci in viata sociala.De aici inainte apare supranaturalul,pentru a reliefa artistic greutatile prin care trebuie sa lupte pina sa iasa la liman.Acestia izbutesc sa se elibereze din mainile cumplitei vrajitoare care vroia sai manance.Au in ajutor iscusinta si perseverenta.Nu pleaca insa de la vrajitoare cu mana goala
|
