CITIREA FUNDAMENT AL LECTURII EXPLICATIVE

CITIREA

FUNDAMENT AL LECTURII EXPLICATIVE

În ceea ce priveste programa scolara la învatamântul primar nu specifica ce texte sa fie abordate. Învatatorului îi revine rolul de a selecta, orienta si îndruma lectura în afara clasei, mai ales ca textele din manuale sunt insuficiente.

Pentru o lectura bine îndrumata învatatorul si parintii trebuie sa tina seama de mai multe lucruri:

c Alegerea textelor în functie de vârsta si tinând cont de accesibilitate (marimea textului potrivit cu vârsta cititorului, numar corespunzator de personaje, actiune simpla pentru a putea fi retinuta, ponderea mai mica acordata descrierilor ).

cAbordarea genurilor si speciilor literare adecvate, punând accent pe textul narativ din sfera îndragita de copii, texte cu putine arhaisme si regionalisme.

cTransformarea copilului din ascultator de lectura ( cum este obisnuit în familie si la gradinita) în cititor constient, cu preocupare statornica, prin lectura unor fragmente atractive în clasa, retinerea titlului volumului, a autorului si a personajelor care l- au impresionat (clasele a II- a - a III- a ), redactarea unor

însemnari sub forma de note sau rezumate ( clasa a IV-a ).

cStudierea dotarii bibliotecii scolii cu volume sau culegeri;

cCunoasterea cartilor de lectura de care dispun elevii acasa.

Lectura în afara clasei are ca scop sa dezvolte gustul elevilor pentru citit, sa le stimuleze interesul pentru carte, sa le satisfaca dorinta de a cunoaste viata, oamenii si faptele lor. Contribuie într- o masura însemnata la îmbogatirea cunostintelor elevilor, la formarea unui vocabular activ, bogat si colorat, la dezvoltarea dragostei de patrie, la educarea sentimentelor estetice.

Pentru vârsta claselor primare sunt potrivite texte narative care îndeplinesc cerintele de accesibilitate si dezvolta teme în sfera de cunostinte a copiilor. Cele mai apropiate copiilor sunt textele cu actiuni din lumea fantasticului, în care se poate întâmpla orice, cu rasturnari de situatii, în care, pâna la urma, binele învinge raul, îndiferent de forma pe care o îmbraca. Textele lirice, în special cele în versuri, ofera modele de exprimare si trezesc sentimente, provoaca emotii. Elevii atrasi de creatiile stiintifico- fantastice, de aventuri nu trebuie opriti, ci stimulati sa citeasca si astfel de texte.

Componentele citirii explicative

Demersul metodic general pentru stabilirea unui text de citire (cu continut literar - artistic si stiintific) presupune turnatoarele componente:

a) activitatea pregatitoare în vederea lecturii;

b) citirea integrala a textului literar (de obicei lectura model): citirea pe fragmente si explicarea cuvintelor si expresiilor necunoscute;

c) analiza fragmentelor.

d) scoaterea ideilor principale (elaborarea planului de idei):

e) conversatia generalizatoare;

f)   citirea de încheiere (selectiva pe roluri):

g) activitatea creatoare în legatura cu materialul citit (joc didactic, joc de miscare cu cântec etc.).

Formele de munca independenta la orele de citire

Vom prezenta si comenta formele de munca independenta în ordinea în care se deruleaza etapele lecturii explicative în analiza.

Lectura integrala se poate efectua independent, elevii citind cu anticipatie textul pe care urmeaza sa-1 studieze, în general, textele apartinând genului epic pot fi date, pentru a fi citite independent, ca tema pentru acasa.

Lectura la prima vedere se face pe baza unor cerinte formate de catre învatator si dupa unele explicatii prealabile (se explica unele cuvinte si expresii noi). Aceste explicatii pot orienta elevii sa reflecteze asupra unor probleme esentiale referitoare la continutul (fondul) textului ( tema, ideea operei, momentele subiectului etc.) precum si la forma lui (compozitie, imagini artistice).

Acasa sau în clasa, se poate da elevilor sarcina independenta de a face delimitarea fragmentelor, orientându-se dupa ideile principale formate (dupa criteriul logic). Conform acestui criteriu, fiecare fragment se constituie într-o unitate logica în structura întregii lecturi.

De obicei textele narative se delimiteaza în fragmente dupa criterii determinate fie de structura lor interna, fie de însasi desfasurarea actiunii.

Delimitarea fragmentelor depinde, asadar, de specificul textului, de genul si specia literara careia îi apartin. Nu este recomandata fragmentarea textelor mici, care apartin genului liric. Unele texte formeaza o singura unitate. Un text care apartine liricii peisagiste (pastelul, de exemplu) se delimiteaza în functie de tablourile din care este continut.

Activitatea de fragmentare a textelor literare, poate si trebuie sa fie constientizata printr-o pregatire prealabila : se dau ideile principale formate fie de catre învatator, fie de catre autorii manualului; se dau ideile principale numai pentru o parte din fragmentele textului, solicitându-se elevilor sa identifice fragmentele potrivite pentru fiecare idee. Restul textului va fi delimitat în fragmente, prin efortul personal al elevilor.

Familiarizarea elevilor cu analiza textului pe fragmente reprezinta, fara îndoiala, cel mai de seama instrument al muncii cu cartea.

O forma productiva de familiarizare a elevilor cu tehnicile muncii cu cartea este citirea în gând.

Învatatorul le da elevilor sarcina sa citeasca în gând un text, pentru a selecta si expresiile noi (cu mare valoare expresiva). E bine sa se ceara elevilor atât sa indice sinonimele cuvintelor si expresiilor necunoscute (consultând un dictionar scolar), cât si sa le introduca în contexte noi. Noile achizitii lexicale pot fi utilizate si într-o scurta compunere sau în propozitii dezvoltate, în acest fel achizitiile de lexic pot fi introduse în vocabularul activ.

O forma eficienta de munca independenta este citirea selectiva, învatatorul cere elevilor sa citeasca anumite fragmente sau pasaje, de regula, cu mare valoare educativa si artistica.

Ca activitate independenta se folosesc raspunsurile la întrebarile sau temele formate de învatator la sfârsitul analizei unor texte. Atât întrebarile cât si temele trebuie sa solicite efort de gândire din partea elevilor. Prin teme date se urmareste în egala masura atât citirea cât si scrierea. O forma eficienta de tema scrisa o constituie copierea unei anumite parti a textului. Orice tema scrisa trebuie sa fie precedata de exersarea actului cititului.

Folosirea lecturii explicative

la analiza textelor care contin o naratiune

I. Texte cu caracter stiintific

In categoria textelor de citire cu continut stiintific fac parte textele de citire din domeniul stiintelor naturii, geografiei si istoriei.

Predarea la lectiile de citire a acestor texte, desi prezinta unele particularitati metodice diferentiatoare, în functie de continutul lor, are totusi - în linii generale - urmatoarea structura:

Activitatea pregatitoare pe baza:

a)   observarilor directe a fenomenelor naturii, a obiectelor etc, în cadrul vizitelor, al excursiilor, experientei lor etc.;

b) recapitularii si sintetizarii cunostintelor din lectiile anterioare;

c) intuirii diverselor colectii de tablouri, mulaje etc. (aplicabila la texte al caror material este inaccesibil observatiei directe).

Citirea si analiza textului, în întregime (daca textul este scurt) si pe fragmente (în restul cazurilor).

Daca textul se citeste pe fragmente, se parcurg urmatoarele etape:

a) împartirea textului pe fragmente, de catre învatator, în prealabil;

b) citirea unui fragment de catre elev;

c) explicarea cuvintelor neîntelese;

d) expunerea pe scurt a celor citite;

e) desprinderea ideii principale pe baza întrebarilor formulate de învatator;

f)    în mod similar, se procedeaza cu celelalte fragmente.

Alcatuirea planului de idei

Planul textelor se poate alcatui în mai multe feluri:

a)   sub forma de întrebari;

b) sub forma de titluri;

c)   sub forma unor propozitii enuntiative.

Cea mai usoara forma de plan o constituie planul facut pe baza de întrebari. Pentru fragmentele narative se pot folosi cu succes titluri, iar pentru cele descriptive propozitii enuntiative.

Recitirea textului

Scopul urmarit prin aceasta citire consta în consolidarea cunostintelor si în dezvoltarea deprinderilor de citire.

Fixarea

În vederea dezvoltarii gândirii si a vorbirii elevilor, acestia sunt pusi sa reproduca continutul textului citit, fie pe baza de plan, fie pe baza de întrebari puse de învatator, în ordinea fragmentelor. Vor participa mai multi elevi. Se poate folosi citirea selectiva.

Tema pentru acasa

Particularitati:

În functie de caracterul textului se desfasoara si specificul studierii fragmentelor si a modului de reproducere a operelor citite. Fragmentele si întregul text prezentat sub forma de povestire trebuie povestite de catre elevi, în vreme ce textele descriptive se reproduc, în general, pe baza de întrebari.

Indiferent de felul cum se face reproducerea textului, o atentie deosebita trebuie sa se acorde discutiilor cu caracter generalizator.

II. Textele cu continut literar

Literatura reprezinta o forma de cunoastere a realitatii prin imagini artistice. De aici si importanta .educativa deosebita a operelor literare, influenta pe care ele o exercita din punct de vedere afectiv asupra elevilor, asupra sentimentelor, vointei si imaginatia lor, în directia dorita de autor.

Aceasta particularitate a operelor literare, de a reflecta realitatea prin imagini vii, influenteaza puternic psihicul elevilor.

Aceasta caracteristica a operelor literare impune, din punct de vedere metodic, unele trasaturi specifice. Cea mai importanta trasatura specifica se refera la prima lectura a textului literar, care trebuie sa fie o citire integrala si nu pe fragmente, asa cum se procedeaza, de obicei, în studierea textelor cu continut stiintific. Aceasta cerinta se impune pentru a oferi elevilor posibilitatea unei perceperi complete a textului literar, conditie esentiala a întelegerii si înrâuririi lui emotionale.

Din categoria textelor cu continut literar fac parte diverse feluri de genuri si specii: povestirea, basmul, pastelul, poezia, fabula, proverbele, ghicitorile etc. În procesul citirii si studierii lor va trebui sa tinem seama de particularitatile lor ca specii literare diferite.

Ponderea cea mai mare în manualele de citire o au povestirile.

Se pot indica urmatoarele etape principale ale planului tipic de activitate cu prilejul citirii textelor literare:

1. Activitatea pregatitoare în vederea citirii

Rolul acestei pregatiri consta în a usura întelegerea continutului operei respective prin claritate deplina a primei perceptii a textului, a trezi interesul elevului pentru citirea operei, creându-le totodata, o dispozitie corespunzatoare continutului operei si, în sfârsit,

în a explica acele cuvinte si expresii din opera a caror necunoastere constituie o frâna în întelegerea de catre elevi a operei.

Citirea integrala a textului literar

Orice text literar se prezinta ca o unitate de idei, de fapte, de sentimente si, ca atare, cunoasterea si întelegerea lui trebuie sa înceapa cu perceperea integrala a acestei unitati, ceea ce se realizeaza, prin citirea integrala în clasa.

Prima citire a textelor cu continut literar trebuie facuta de catre cadrele didactice pentru ca elevii sa participe afectiv, sa traiasca evenimentele relevate în povestire, sa traiasca emotiile provocate de acestea.

Dupa citirea integrala nu se trece direct la citirea pe unitati logice - este necesara o scurta etapa de conversatie în scopul de a verifica si felul în care elevii sunt orientati în problemele mari ale textului: numele autorului, titlul lecturii, actiunea în linii mari, numele personajului principal, etc.

Citirea textului pe fragmente si analiza acestora

Sarcina acestei etape este aceea de a asigura întelegerea clara si precisa a fiecarui fragment, pe baza analizei lui, împartirea textului pe fragmente se face, în general, asa cum s-a aratat la citirea textului cu continut stiintific.

Alcatuirea planului

Se procedeaza asemanator textelor cu continut stiintific. In functie de natura operei literare respective, fragmentate se pot delimita dupa:

a)  succesiunea în timp a actiunilor si evenimentelor:

b) locul actiunii;

c)  aparitia personajelor;

d) legatura dintre cauza si efect a actiunilor, faptelor, atitudinilor personajelor.

Activitatea de întocmire a pianului este strâns legata de munca de analiza a vocabularului, a limbii poetice a operei. Ideile se pot formula sau ca titluri, sau în propozitii scurte, sau prin citate.

Conversatia generalizatoare

Conversatia generalizatoare are ca scop sa atraga atentia elevilor asupra ideii principale din povestire faca o caracterizare elementara a personajelor si sa sublinieze atitudinea autorului fata de personajele imaginate de el.

Uneori, în cadrul acestei etape, se poarta discutii si despre autor: cine a fost el, pentru ce idee . interesele carei clase sociale le-a aparat.

În cadrul conversatiei generalizatoare e necesar sa se stabileasca atunci când e cazul, o strânsa legatura între cele citite în clasa si lectura elevilor în afara de clasa, cu privire la operele similare ale scriitorului respectiv. Compararea operelor aceluiasi scriitor creeaza treptat la copii o anumita atitudine fata de scriitorul respectiv.

Povestirea sau reproducerea textului

În conditiile pregatirii unor texte scurte, simple, povestirea are loc dupa conversatia generalizatoare. Când textul este însa mai lung, povestirea se face dupa recitirea lui, spre a da posibilitate elevilor sa memoreze, sa retina mai bine continutul textului. Povestirea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:

sa reliefeze în mod clar ideea principala a textului;

sa evite digresiunile si amanuntele inutile;

sa fie construita din propozitii corecte;

sa foloseasca exact expresiile si sa nu întrebuinteze cuvinte de prisos, parazitare, care diminueaza cursivitatea si frumusetea vorbirii;

sa foloseasca intonatia corespunzatoare, pe scurt, colorata de participare intensa a sensibilitatii elevilor.

Este necesar ca elevii sa fie lasati sa povesteasca mai întâi asa cum pot, fara a fi întrerupti cu întrebari (interventiile în timpul povestirii elevilor se fac numai în cazul când elevii fac greseli grave). Greselile de acord se corecteaza pe loc.

Povestirile se pot face cu cuvinte proprii sau apropiate de text. Povestirea cu cuvinte proprii e o activitate valoroasa, între altele si prin faptul ca ofera posibilitatea activizarii vocabularului pasiv.

In atentia cadrelor didactice trebuie sa stea grija pentru expresivitatea povestirii elevilor.

În vederea îmbunatatirii si dezvoltarii vocabularului elevilor, e necesar ca povestirea amanuntita sa cuprinda, pe cât posibil, expresii si cuvinte din textul pe care-1 povestesc.

Citirea de încheiere

Scopul urmarit prin citirea de încheiere consta in: - fixarea cât mai temeinica a continutului textului;

verificarea masurii în care elevii si-au însusit cele citite;

contributia la formarea deprinderii citirii expresive ( se folosesc diverse procedee ale citirii explicative, ca lectura selectiva si citirea pe roluri).

Activitate creatoare în legatura cu citirea textelor literare

Activitatile menite a dezvolta capacitatea de creatie a elevilor:
P povestirea cu schimbarea formei;

P povestirea prin analogie;

P continuarea povestirilor;

P intercalarea unor episoade în povestiri; » ilustrarea textelor literare;

P      modelajul:

P      dramatizarea povestirilor etc.

Paul Cornea spunea în lucrarea sa Introducere în teoria lecturii ".ca nici computerul, nici televizorul nu vor duce la disparitia cartii, ca lectura va continua sa joace un rol cardinal în viata oamenilor, ca accelerarea progresului tehnic va fi mereu însotita de remedierea compensatoare a unui spatiu liber pentru închipuire, visare si cautare de sens. Cred, vreau sa cred ca vom continua sa citim chiar daca nu vor mai fi carti. O vom face, la nevoie, pe ecrane portabile sau fixe, de buzunar ori de mari dimensiuni, dar vom continua s-o facem câta vreme vom persevera sa gândim si sa producem bunuri simbolice."

BIBLIOGRAFIE

serdean, Ioan: Metodica predarii limbii române la clasele I-IV, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1988

Craciun, Corneliu: Metodica predarii limbii române în învatamântul primar, Ed. Emia, Deva, 2001

Cornea, Paul: Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucuresti, 1988

Goia, Vistian: Didactica limbii si literaturii române pentru gimnaziu si liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Pamfil, Alina: Didactica limbii si literaturii române, Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 2000