CLIMATUL FAMILIAL,SOCIAL-POLITIC SI CULTURAL IN CARE S-A FORMAT IOAN SLAVICI
Slavici a fost una dintre personalitatile proeminente ale scrisului romanesc.El face parte din randul stralucitilor scriitori romani care s-a afirmat puternic in ultimele decenii ale secolului al XIX-lea printre care se numara Eminescu,Titu Maiorescu,Ion Creanga,Ioan Luca Caragiale,Duliu Zamfirescu,George Calinescu.Este al doilea mare scriitor roman,dupa Ion Creanga,provenit din mediul taranesc,fapt ce va avea o influenta asupra creatiei sale,atat in ceea ce priveste continutul cat si expresia artistica.
Pentru o analiza patrunsa de un spirit critic corect,consider ca este necesara o scurta incursiune asupra climatului familial,social-politic si cultural in care s-a format personalitatea viitorului mare scriitor.
Lumea copilariei si adolescentei lui S 20520e415u lavici au fost un mediu prielnic formarii scriitorului.
Nascut la 18 ianuarie 1848 in satul Siria,de langa Arad,ca fiu al lui Sava Slavici,transilvanean,si al Elenei,moldoveanca,scriitorul a avut un adevarat cult pentru parintii sai,casa parinteasca i-a ramas in amintire ca o oaza a linistii si a pacii.
Parintii,rudele sau cei apropiati au fost pentru ele modele etice.Mama sa a fost primul dascal de morala,fiinta cea mai iubita si respectata.Dat fiind ca in Siria erau locuitori ce apartineau diferitelor nationalitati,romanii,maghiarii,secui,sarbi cehi,evrei,copilul Slavici a fost crescut in spiritul tolerantei pentru toti oamenii,indiferent de provenienta etnica sau de credintele lor.Mama sa il indemna:
"Cand intalnesti in calea ta un roman-imi zicea mama-sa-i zici:"Buna ziua",dar maghiarului sa-i zici:"Io nopot!",iar neamtului:"Guten tag!",si treaba fiecaruia dintre dansii e cum iti da raspuns.Tu datoria sa ti-o faci si fata cu cei ce nu si-o fac pe a lor fata cu tine"
Anii petrecuti in satul natal au intiparit in sufletul scriitorului amintiri durabile care s-au pastrat toata viata si ne-au fost lasate in volumul memorialistic"Lumea prin care am trecut".Asemanarea cu Creanga este evidenta.Asemenea satului Humulesti,Siria lui Slavici este satul cel mai mare si mai de frunte dintre satele din podgorie.
Primele invataturi le primeste la scoala din Siria,unde il are ca invatator pe Avram Vostinar,cantaret de strana ca si badita Vasile al lui Creanga.Continua scoala la Arad,apoi la Timisoara si Satul Mare,in ultimul oras isi ia si Bacalaureatul in 1868.
Intre 1869-1874 se afla la studii la Viena,ani foarte importanti pentru desavarsirea formarii lui intelectuale si pentru destinul lui de scriitor.Aici a studiat filozofia,dreptul,economia politica,pedagogia,istoria universala.
Evenimentul capital din viata lui Slavici din perioada vieneza este cunostinta si imprietenirea cu Eminescu,venit si el la studii,in acelasi an.De la Eminescu a primit indemnul de a citi pe Platon,Aristotel,Schopenhauer,Kant,Confucius si alti filozofi.
Filozofia lui Confucius devine un principiu calauzitor,pentru intreaga viata a lui Slavici.
Indrumarile date de Confucius-spunea Slavici-"mi s-au parut si mie ce par si acum atat de intelepte,incat ma simt nemultumit de mine insumi si-mi fac mustrari cand se intampla sa cad in pacatul de a ma fi abatut de cele mai insemnate dintre ele.Tot tinand seama de aceste,sunt deci nevoit a judeca si cand e vorba de fapte savarsite de altii.Acestea sunt mai ales patru:iubirea de dreptate,iubirea de adevar,buna-credinta si mai ales sinceritatea,fara de care si cele mai frumoase fapte sunt fatarnice.Vrednica de dispret,viata pe care o avem aici pe pamant nu e vrednica sa ne-njosim de dragul ei nedreptatind fie chiar si numai pe dusmanul nostru,spuind ceea ce stiu ca nu-i adevarat,amagind pe cei ce se apropie cu incredere de noi si mai ales dandu-se silinta sa aparem altfel cum in adevar suntem" .
Eminescu este mentorul activittatii lui Slavici atat in plan social,national cat si literar.Datorita indemnului lui Eminescu,in literatura romana au apaut doi mari scriitori-Creanga si Slavici.Desi era mai mic de ani,Slavici il aprecia ca pe un om de mare stiinta,de o superioritate intelectuala covarsitoare,plin de caldura.
Nopti intregi,cei doi tineri discutau cu inflacarare diferite proleme:de istorie,pedagogie,religie,dar mai ales de literatura si filozofie.
Problemele cele mai arzatoare erau acelea care priveau destinul neamului romanesc.Ei aveau o credinta nestramutata in viitorul poporului nostru.Impreuna infiinteaza societatea"Romania Juna",unde Slavici era presedinte,iar Eminescu secretar.Scopul acestei societati era unirea sufleteasca a tuturor romanilor,pentru ca mai tarziu sa se poate realiza si unitatea politica.Deviza societatii era versul din poezia"Rasunet" al lui Andrei Muresanu:"Uniti-va in cuget,unitiva-n simtiri".
In anul 1870,la implinirea a patru sute de ani de la zidirea manastirii Putna de catre Stefan cel Mare,Eminescu si Slavici au luat initiativa transformarii acestui eveniment intr-un moment de strangere a unitatii nationale a romanilor de pretutindeni,de manifestare a credintei nationale.
Intors in tara,Slavici a continuat sa manifeste acelasi spirit activ.Eminescu il introduce la Junimea din Iasi,l-a recomandat lui Maiorescu si Iacob Negruzzi,l-a ajutata sa-si perfectioneze stilul,corectandu-i primele manuscrise.La Junimea il cunoaste pe Creanga cu care se imprieteneste,avand preocupari si idei literare asemanatoare.
Concomitent cu activitatea literara,Slavici a desfasurat si o ampla activitate publicistica.Dupa o sedere scurta la Iasi,unde a fost redactor la "Curierul de Iasi",Slavici trece la Bucuresti la ziarul"Timpul",chemat fiind de Titu Maiorescu,atunci prim-ministru al Instructiunii Publice.Aici lucreaza impreuna cu Eminescu si Caragiale.
Pe langa lucrari literare,in coloanele ziarului,Slavici furniza informatii privind soarta romanilor din Ardeal si lupta acestora pentru eliberarea nationala.
Odata cu venirea la Bucuresti isi incepe si cariera de dascal de limba romana,avand o cariera indelungata care i-a adus mari satisfactii.In vremea aceea,in 1875,cand s-a stabilit Slavici la Bucuresti,limba romana nu era obiect de studiu in scolile secundare din Romania,considerandu-se ca elevii stiu romaneste.Titu Maiorescu era insa de alta parere..Slavici marturisea:"Eu m-am simtit viata mea intreaga mai presus de toate dascal.A le da altora invatatura a fost pentru mine totdeauna o multumire,si cele mai vii multumiri le-am avut stand de vorba cu oamenii prin care ma puteam dumiri ori plimbandu-ma cu elevii mei".
In anul 1884 se intoarce in Transilvania si conduce ziarul "Tribuna",la Sibiu timp de 16 ani."Tribuna" a fost infiintata pentru a sustine programul politic al Partidului National Roman si a face educatie romanilor din Imperiul austro-ungar in vederea unitatii si afirmarii nationale.In 1888 Slavici este condamnat la inchisoare de catre admnistratia maghiara pentru ca luase apararea drepturilor romanilor din Transilvania.
In 1894,Slavici scoate revista "Vatra" la care lucreaza si Caragiale si Cosbuc.Semanatarii articolului-program"Vorba de acasa" imprima revistei o linie traditionala,cerand scriitorilor sa se intoarca la vatra stramoseasca,la obarsia culturala a noastra,la graiul viu al poporului.
Din cauza convingerilor sale politice din timpul primului razboi mondial,a fost condamnat la inchisoare.
Se stinge din viata la 17 august 1925.
|
