CURENTE LITERARE CLASICISM - ROMANTISM - REALISM

CLASICISMUL

(francez)

ROMANTISMUL

REALISMUL

1. Manifestare / aparitie

      context istoric

      context filozofic

      manifest literar

-curent literar si artistic din secolul al XVII-lea si inceputul celui de-al XVIII-lea (aparut in Franta)

-monarhia absoluta (domnia lui Ludovic al XIV-lea)

-rationalismul lui Descrates

-Nicolas Boileau, Arta poetica (1647): arta esteexpresia ratiunii, iar scopul artei este sa placa si sa moralizeze

-orientare ideologica artistica si literara i 555i83f n prima jumatate a secolului al XIX-lea (aprox. 1790-1850), aparuta in spatiul european

-revolutiile burghezo-

democratice, lupta pentru independenta si libertate nationala

-filozofia idealista germana (Schelling, Fichte, Hegel, Schopenhauer)

-Victor Hugo, Prefata la drama Cromwell (1827): ,,Nu exista reguli, nici modele. [...] Conceptul atrei de frumos inclue si uratul si grotescul"

-curent literar-artistic manifestat, pe plan european, la mijlocul secolului al XIX-lea (aprox. 1830-1880)

-revolutia industriala; consolidarea burgheziei; dezvoltarea presei

-pozitivismul (A.Comte); dezvoltarea stiintelor naturii (Ch.Darwin)

-Balzac, Prefata la Comedia umana(1842): ,,literatura este o oglinda completa a moravurilor sociale";Champfleury, Realismul(1857)

2.Trasaturi / principii estetice

-curent rationalist

-obiectivitatea

-respectarea normelor de compozitie/ a regulilor (celor trei unitati: de loc, de timp, de actiune)

-imaginatia - principiul fundamental de creatie; primatul sentimentului si al fanteziei creatoare

-subiectivitatea; expansiunea eului individual

-respingerea regulilor impuse de clasicism; libertatea de creatie

-reflectarea veridica, obiectiva a realitatii/ a societatii contemporane

-impersonalitatea

-respinge imaginea artificiala a romantismului in folosul observatiei directe

-interesul pentru natura umana (tipuri eterne)

-idealul imbinarii frumosului cu binele si adevarul, a utilului cu placutul

-ordine, echilibru, armonie, rigoare

-puritatea genurilor, sobrietatea stilului

-scopul: didacutic, moralizator

-fascinatia misterului si a exceptionalului; antiteza; culoarea locala; interesul pentru mituri, folclor, simboluri, trecutul istoric, natura si spatii exotice

-cultivarea emotiei si a sentimentului; intensitatea trairilor (pasiunea); antiteza

-afirmarea individualitatii, a originalitatii, a spontaneitatii

-amestecul genurilor si al stilurilor

-determinarea sociala, valoarea documentara; analiza psihologica

-lipsa de idealizare; mimesis

-sobrietate, obiectivitate

-reflectarea critica a societatii epocii

3. Surse de inspiratie / teme

-antichitatea greco-romana, mitologia antica

-istoria medievala

(idealul cavaleresc)

-folclorul local, miturile, fantasticul, fabulosul

-trecutul istoric (evul meidu)

-natura locala sau spatiile exotice

-exceptionalul (situatii, personaje)

-lupta intre grupuri, clase sociale (banul, mostenirea, zestrea, parvenirea)

4. Raportul cu timpul

-atemporalitatea, perenitatea, valorile general-umane

-evadarea din realitate in fantezie, vis, trecut istoric, spatiu natal sau spatii exotice

-antiteza trecut-prezent

-aspecte ale socitetii cotemporane

-veridicitate,

verosimilitate

5. Personajul literal

-,,caracterele" (personaje cu o singura trasatura psihologica sau comportamentala, de ex.: avarul, ipocritul, orgolismul etc.); interes pentru tipurile eterne

-consecventa caracterului cu sine

-in tragedie: idealul canonic (model social conform normelor bunului gust si bunului simt; personajul provine din aristocratie)

-victoria ratiunii asupra pasiunii

-omul abstract, exemplar; apoteoza omului

-universalul

-personaje exceptionale in imprejurari exceptionale

-antiteza (inger - demon); titanul

-personaje din toate mediile sociale

-victoria pasiunii

-drama omului

-particularul/ exceptionalul

-personaje tipice (pentru o categorie sociala) in situatii tipice

-analiza psihologica

-,,specii sociale"

-complexitatea umana

-personaj exponential (invinsi sau invingatori);exponent al generalului (tipicul)

6. Stilul

-stilul inalt

-puritatea: refuzul amestecului de stiluri, genuri sau specii

-claritate, precizie, concizie

-sobrietate, armonie, echilibru

-stilul metaforic

-fuziunea genurilor si a speciilor

-largirea si imbogatirea limbii literare: limbaj popular, arhaic etc. (valoarea stilistica)

-stil impersonal, obiectiv

-precizie, sobrietate

-limbajul - mijloc de individualizare a personajelor

-notarea amanuntului semnificativ; tehnica detaliului; descrieri minutioase

7. Specii cultivate / Reprezentanti in literatura universala

Reprezentanti in literatura romana

-specii dramatice: tragedia (P. Corneille, J. Racine), comedia (Molière)

-specii lirice: oda, idila, epigrama, poezii cu forma fixa

Specii epice: fabula

(La Fontaine), satira, scrisoarea, epopeea

-poetii Vacaresti, Gh. Asachi, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu

-specii dramatice: drama istorica (V. Hugo, Puskin), filozofica, lirica (Shelley)

-specii lirice: meditatia, elegia, romanta (Lamartine, V. Hugo)

-specii epice: legenda, balada (H. Heine), poemul (Heine, Byron, Keats, A. de Vigny, Puskin, Lermontov, Eminescu), nuvela (istorica, fantastica - E.A.Poe), romanul (istoric, de aventuri, fresca) (Novalis, W. Scott, V. Hugo, E.A.Poe)

-C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, Mihai Eminescu

-specii dramatice: drama (sociala, psihologica, de idei) (Cehov, Tolstoi, Ibsen); comedia (Gogol)

-specii epice: schita (Cehov), nuvela psihologica, romanul (Balzac, Stedhal, Flaubert, Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Dickens)

-N. Filimon, I.L.Caragiale, I. Slavici, L. Rebreanu,

G. Calinescu