Scrisoarea I" - Teoria Marea explozie
Mihai Eminescu
Nasterea universului este o tema ce i-a preocupat din totdeauna pe oameni de rānd, de stiinta si de literatura.
Īn romantism cosmogonia este o tema predilecta. "Tema cosmogonica e asa de curent romantica, īncīt merita doar sa relevam la Eminescu tipuri 636d36g le ei. Literar vorbind, cosmogoniile sīnt niste mituri care īntrevad īnceputul, plastic, prin analogie cu procesele de germinatie terestra." (George Calinescu "Opera lui Mihai Eminescu"
n "Scrisoarea I de Mihai Eminescu se gaseste un fragment ce vorbeste despre facerea universului si vom observa ca exista mai multe elemente stiintifice decāt mitologice.
Pe cānd totul era lipsa de viata si vointa, / Cānd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Cānd patruns de sine īnsusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian īntins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un īntuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface, / Si in sine īmpacata stapānea eterna pace! ...". Īn descrierea acestei perioade se folosesc verbe la imperfect: "era", "nu era", "nu s-ascundea", "odihnea", "stapānea" un timp durativ folosit pentru a sugera imaginea haotica a universului īnainte de planete si caracterul nedeterminat si nedeterminabil al acestei perioade. George Calinescu īn "Opera lui Mihai Eminescu" spune ca "Poetul era atent numai la dezvoltarea sentimentului de nimic īn imagini si nicidecum la organizarea unui concept .".
Versul alcatuit din interogatii retorice "Fu prapastie? Genune? Fu noian īntins de apa?" reprezinta sugestia unor posibile ipoteze. Ultima se poate corela cu ipoteza biblica "1. La īnceput a facut Dumnezeu cerul si pamāntul. si pamāntul era netocmit si gol. Īntuneric era deasupra adāncului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.". "Īn Scrisoarea I dispare certitudinea materiala a apei, tagaduindu-se chiar un element primordial inteligibil, obīrsia lumii istorice fiind doi factori, unul masculin, Tatal, si altul feminin (chaos-muma) ."(George Calinescu "Opera lui Mihai Eminescu").
Spontaneitatea aparitiei formelor cosmice este sugerata de folosirea adverbului "deodat" alaturat verbului la indicativ prezent "se misca". Aceasta miscare prin consecintele ei devine Creatorul, "devine Tatal", "E stapānul fara margini peste marginile lumii .".
Teoria "Marea explozie" prezinta un scenariu asemanator. Desi teoria este finalizata dupa anul 1920, ideea marii explozii exista din anii 1700.
O mare problema īn finalizarea acestei teorii a prezentat īntrebarea "Ce a fost īnainte de marea explozie?". Intr-un final s-a cazut de comun acord ca nimic nu a existat, nu a existat materie, timp, spatiu, absolut nimic. De aceea perioada dinaintea exploziei nu poate fi determinata sau masurata si este considerata infinita.
Calculele oamenilor de stiinta ne arata ca evenimentele ce au avut loc imediat dupa momentul exploziei, s-au petrecut intr-un timp foarte scurt. Pentru a crea o idee, cam cāt de rapid s-au īntāmplat aceste lucruri, voi mentiona ca secunda unu a determinat mai multe epoci. Prima substanta aparuta a fost la o temperatura astronomic de mare, ceea ce a facut-o extrem de instabila si fiecare schimbare in compozitia chimica a delimitat cate o era.
Analizānd fragmentul eminescian si teoria stiintifica se observa asemanari.
Cu toate ca pentru perioada dinaintea exploziei Mihai Eminescu a fost mai atent la dezvoltarea sentimentului de nimic si nicidecum la organizarea unui concept, teoria stiintifica a gasit acelasi raspuns, cum ca nimic nu a existat īn acea perioada. Descrierea poetica este ampla, folosindu-se creatii artistice Pe cānd totul era lipsa de viata si vointa, / Cānd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Cānd patruns de sine īnsusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian īntins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un īntuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface, / Si in sine īmpacata stapānea eterna pace! ..." spre deosebire de conceptia marii explozii care spune scurt si concis acelasi lucru: nu a fost nimic, nici timp, nici spatiu, nici materie.
Momentul creatiei in poezia eminesciana este determinat de versul "Dar deodat-un punct se misca ... cel īntāi si singur.". Spontaneitatea aparitiei materialului cosmic este sugerata de adverbul "deodat" alaturat de verbul la indicativ prezent "se misca". Īnca un aspect ce se afla in concordanta cu partea stiintifica care vorbeste de o explozie, ceva instantaneu.
Eminescu continua in descrierea acestui punct spunānd "Iata-l / Cum din chaos face muma, iar el devine Tatal ...", "E stapānul fara margini peste marginile lumii ...". Din aceste versuri se īntelege ca miscarea devine responsabila pentru creatie, in alte cuvinte devine Creatorul. si de aceasta data stiinta afirma acelasi lucru deoarece explozie īnseamna expansiunea intr-un timp foarte scurt a unui material, dar teoria spune ca nu exista nimic, nu exista acel material, deci explozia din teorie ramāne doar expansiune, miscare.
Poetul introduce un vers prin care pune accent pe o trasatura "Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii, ". Īnca o data se poate face concordanta dintre teorie si poezie deoarece acel punct a fost in prezenta unei mari energii ce a produs o temperatura astronomic de mare fapt ce a scazut rezistenta materialului īntr-un mod drastic. Afirmatie pe care o putem face cu īncredere deoarece cu toti putem observa si īn prezent cum prin ridicarea temperaturii orice material trece din solid īn lichid si apoi in gaz, proces ce scade consistenta materialului facāndu-l inferior din punct de vedere al rezistentei.
Este uimitor cāte aspecte prezentate in aceasta teorie, pusa la punct dupa 1920, au fost intuite īnca din secolul trecut de catre Mihai Eminescu in "Scrisoarea I".
Bibliografie :
Mihai Eminescu - Poezii : "Scrisoare I"
George Calinescu - Opera lui Mihai Eminescu
Bucuresti - 1970 volumul 2; pag. 125-129
https://map.gsfc.nasa.gov
https://ro.wikipedia.org
https://news.softpedia.com
|
