Scrisoarea I" - Teoria Marea explozie
Mihai Eminescu
Nasterea universului este o tema ce i-a preocupat din totdeauna pe oameni de rând, de stiinta si de literatura.
În romantism cosmogonia este o tema predilecta. "Tema cosmogonica e asa de curent romantica, încît merita doar sa relevam la Eminescu tipuri 636d36g le ei. Literar vorbind, cosmogoniile sînt niste mituri care întrevad începutul, plastic, prin analogie cu procesele de germinatie terestra." (George Calinescu "Opera lui Mihai Eminescu"
n "Scrisoarea I de Mihai Eminescu se gaseste un fragment ce vorbeste despre facerea universului si vom observa ca exista mai multe elemente stiintifice decât mitologice.
Pe când totul era lipsa de viata si vointa, / Când nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Când patruns de sine însusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian întins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un întuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface, / Si in sine împacata stapânea eterna pace! ...". În descrierea acestei perioade se folosesc verbe la imperfect: "era", "nu era", "nu s-ascundea", "odihnea", "stapânea" un timp durativ folosit pentru a sugera imaginea haotica a universului înainte de planete si caracterul nedeterminat si nedeterminabil al acestei perioade. George Calinescu în "Opera lui Mihai Eminescu" spune ca "Poetul era atent numai la dezvoltarea sentimentului de nimic în imagini si nicidecum la organizarea unui concept .".
Versul alcatuit din interogatii retorice "Fu prapastie? Genune? Fu noian întins de apa?" reprezinta sugestia unor posibile ipoteze. Ultima se poate corela cu ipoteza biblica "1. La început a facut Dumnezeu cerul si pamântul. si pamântul era netocmit si gol. Întuneric era deasupra adâncului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.". "În Scrisoarea I dispare certitudinea materiala a apei, tagaduindu-se chiar un element primordial inteligibil, obîrsia lumii istorice fiind doi factori, unul masculin, Tatal, si altul feminin (chaos-muma) ."(George Calinescu "Opera lui Mihai Eminescu").
Spontaneitatea aparitiei formelor cosmice este sugerata de folosirea adverbului "deodat" alaturat verbului la indicativ prezent "se misca". Aceasta miscare prin consecintele ei devine Creatorul, "devine Tatal", "E stapânul fara margini peste marginile lumii .".
Teoria "Marea explozie" prezinta un scenariu asemanator. Desi teoria este finalizata dupa anul 1920, ideea marii explozii exista din anii 1700.
O mare problema în finalizarea acestei teorii a prezentat întrebarea "Ce a fost înainte de marea explozie?". Intr-un final s-a cazut de comun acord ca nimic nu a existat, nu a existat materie, timp, spatiu, absolut nimic. De aceea perioada dinaintea exploziei nu poate fi determinata sau masurata si este considerata infinita.
Calculele oamenilor de stiinta ne arata ca evenimentele ce au avut loc imediat dupa momentul exploziei, s-au petrecut intr-un timp foarte scurt. Pentru a crea o idee, cam cât de rapid s-au întâmplat aceste lucruri, voi mentiona ca secunda unu a determinat mai multe epoci. Prima substanta aparuta a fost la o temperatura astronomic de mare, ceea ce a facut-o extrem de instabila si fiecare schimbare in compozitia chimica a delimitat cate o era.
Analizând fragmentul eminescian si teoria stiintifica se observa asemanari.
Cu toate ca pentru perioada dinaintea exploziei Mihai Eminescu a fost mai atent la dezvoltarea sentimentului de nimic si nicidecum la organizarea unui concept, teoria stiintifica a gasit acelasi raspuns, cum ca nimic nu a existat în acea perioada. Descrierea poetica este ampla, folosindu-se creatii artistice Pe când totul era lipsa de viata si vointa, / Când nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Când patruns de sine însusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian întins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un întuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacute nu-ncepuse-a se desface, / Si in sine împacata stapânea eterna pace! ..." spre deosebire de conceptia marii explozii care spune scurt si concis acelasi lucru: nu a fost nimic, nici timp, nici spatiu, nici materie.
Momentul creatiei in poezia eminesciana este determinat de versul "Dar deodat-un punct se misca ... cel întâi si singur.". Spontaneitatea aparitiei materialului cosmic este sugerata de adverbul "deodat" alaturat de verbul la indicativ prezent "se misca". Înca un aspect ce se afla in concordanta cu partea stiintifica care vorbeste de o explozie, ceva instantaneu.
Eminescu continua in descrierea acestui punct spunând "Iata-l / Cum din chaos face muma, iar el devine Tatal ...", "E stapânul fara margini peste marginile lumii ...". Din aceste versuri se întelege ca miscarea devine responsabila pentru creatie, in alte cuvinte devine Creatorul. si de aceasta data stiinta afirma acelasi lucru deoarece explozie înseamna expansiunea intr-un timp foarte scurt a unui material, dar teoria spune ca nu exista nimic, nu exista acel material, deci explozia din teorie ramâne doar expansiune, miscare.
Poetul introduce un vers prin care pune accent pe o trasatura "Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii, ". Înca o data se poate face concordanta dintre teorie si poezie deoarece acel punct a fost in prezenta unei mari energii ce a produs o temperatura astronomic de mare fapt ce a scazut rezistenta materialului într-un mod drastic. Afirmatie pe care o putem face cu încredere deoarece cu toti putem observa si în prezent cum prin ridicarea temperaturii orice material trece din solid în lichid si apoi in gaz, proces ce scade consistenta materialului facându-l inferior din punct de vedere al rezistentei.
Este uimitor câte aspecte prezentate in aceasta teorie, pusa la punct dupa 1920, au fost intuite înca din secolul trecut de catre Mihai Eminescu in "Scrisoarea I".
Bibliografie :
Mihai Eminescu - Poezii : "Scrisoare I"
George Calinescu - Opera lui Mihai Eminescu
Bucuresti - 1970 volumul 2; pag. 125-129
https://map.gsfc.nasa.gov
https://ro.wikipedia.org
https://news.softpedia.com
|
