"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVANEANA - BOEMA CLUJEANA

"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVĂNEANĂ - BOEMA CLUJEANĂ

Dupa realizarea actului istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, o efervescenta patriotica, culturala si literara cuprinsese intelectualitatea din marile orase transilvanene: Sibiu, Brasov, Alba Iulia si mai ales Cluj. La care se adauga tumultul spiritual stārnit la Arad, Timisoara, Oradea, etc. Chiar daca Alba Iulia era orasul und 11111p155l e s-a consfintit Marea Unire, Clujul se erija īn adevarata capitala culturala si spirituala a Transilvaniei. Aici apareau revistele de tot felul, ca ciupercile dupa ploaie, aici se concentrase intelighentia ardeleana decisa sa fie avangarda unui nou viitor plin de perspective promitatoare pentru romānii eliberati, cel putin din punct de vedere politic si cultural, de sub stapānirile straine. Se īncerca, vorba lui Al. Dima, "relizarea unui mediu de īnalta cultura antr-un oras de provincie".

V.Copilu Cheatra era doar unul dintre spiritele luptatoare īnchinate idealurilor de īnnoire, poate nu vocea cea mai rasunatoare, dar nici, deloc, cea mai de neglijat. I se prezisese, īnca de pe cānd era elev, de catre profesorul sau Dimitrie Goga, o cariera de gazetar de exceptie. Ceea ce, īn mica parte, se va adeveri, mai ales prin activitatea sa de mai tārziu la gazeta Detunata, (1942-1944), tribuna de lupta pentru drepturile sociale ale motilor. Cuget neastāmparat si foarte īntreprinzator, daruit si cu destul har pentru a-si putea sustine si concretiza proiectele, poetul din Iara īsi luase misiunea de "luminator" al motilor foarte īn serios. si pentru asta n-a precupetit timp, relatii, influenta si chiar bani. Iar unul din visurile sale de tinerete a fost sa editeze o "gazeta a motilor", un fel de tribuna de lupta cu armele cuvāntului pentru a "lumina" prin cultura si arte acest tinut cu nume semet, dar destin de piatra rabdatoare sub rotile vremurilor potrivnice. O Die Brücke ą la Transilvania. Īn cele din urma, dupa ucenicia prin alte redactii, mai ales clujene, a ajuns sa-si vada visul cu ochii si sa īntemeieze, "cu oarecare temeritate", alaturi de un alt luptator īmpatimit pentru drepturile motilor, inginerul Ioan Popa-Zlatna, o asemenea gazeta sub numele de D e t u n a t a. Pentru aceasta nu s-a dat īnapoi de la a-si alege sediul īntr-un orasel de munte, la Zlatna, ca sa fie acolo, aproape de moti, "lānga omul singur, care n-a avut ca arma, īn schema saraca a vietii lui, decāt monarhia visului. Nadejdea īntr-un viitor mai bun".

Detunata nu a fost, desigur, o Die Brücke, iar Zlatna nu era, nici pe departe, nici Dresda, nici München, nici Berlin. Dar o adiere de program spiritual expresionist īsi face simtita prezenta īn memoriile lui V.Copilu Cheatra īn ceea ce a dorit sa īnsemne, pentru vremea aceea, "gazeta motilor". Iar sloganul, la ordinea zilei, receptionat parca din arsenalul etic expresionist, nu putea sa fie decāt "ridicarea omului", modificarea constiintelor individuale si colective, care sa duca la nasterea "omului nou": "Īn aceste clipe īn care pāinea pe masa era o himera, iar mamaliga dramuita īntre vatra si calorifer, am preferat ridicarea omului la nivelul care sa-l determine sa traiasca pe deplin constient. Sa nu se mai amageasca pentru vecie cu māngāierea ca, asa i-a fost dat sa traiasca, asa va trai! .(s.n.). Eram conspirativi, fiindca nu aderam la catehismul timpului, bizari prin cutezanta cuvāntului raspicat īmpotriva imposturii si puterii oficializate sau cumparate cu aur. De fapt, Detunata a fost o miscare revolutionara: a exclus mediocritatea si demagogia, conventia si falsitatea publica si publicista"

La fel precum Avram Iancu odinioara, cel care-i lasa pe avocatii din Tārgu-Mures sa se piarda īn lungi dezbateri teoretice despre drepturile populatiei din Transilvania si V. Copilu Cheatra se pare ca ar fi spus īn fata intelectualilor din Cluj, pierduti īn acelasi tip de dezbateri sterile despre bine, drepturi si libertati: "Domnilor, vorbiti īnainte, eu plec īn munti sa fac gazeta".

si daca este sa īi dam crezare lui Cheatra, nume grele din intelighentia romāneasca de la acea vreme, de la Ion Simionescu, presedintele Academiei Romāne, pāna la poetul Adrian Maniu sau romancierul Liviu Rebreanu, s-au grabit sa salute continutul, cu "adevarate valente avangardiste", al acestei gazete motesti.

Ca Detunata se vroia o tribuna de lupta pentru drepturile motilor este clar īnca din sugestivul titlu al gazetei, dar si din alte doua trimiteri grafice spre eroii-simbol ai acestei lupte: Astfel , pe toata prima pagina, sub titlu, un anume Gion, schitase portretul lui Horea peste care se culegea articolul de fond. Acest lucru se petrecea si pe pagina a opta, numai ca locul portretului lui Horea era luat de chipul eroic al lui Avram Iancu, chemānd din tulnic la lupta.

Alaturi de gazeta Detunata, V. Copilu Cheatra a pus la Alba Iulia bazele unei edituri cu nume omonim, editura care sa publice materiale de culturalizare īn masa, dar si carti ale unor autori moti scrise pentru moti. Aici, īn editura proprie si-a tiparit poetul īnsusi volumul-protest īmpotriva Diktatului de la Viena, Cāntece cu calusul īn gura.

Doar venirea comunistilor la putere a putut suprima elanul unei gazete cu un program si actiuni asa de revolutionare.

5.2. Boema clujeana: asa cum le sta bine unor tineri poeti, scriitori si artisti ai culturii clujene interbelice, acestia traiau boem, dar aveau si un cenaclu care se numea Boema. Aici se īntālnea "tānara miscare īnnoitoare, cu ambitii de mecenat pe tarāmul artei si culturii transilvanene". Sediul acestui cenaclu era o remiza de pompieri de pe str. Mihail Kogalniceanu, unde locuia unul din membrii boemei, poetul Valentin Strava.

Era īn Clujul interbelic o atmosfera de Heidelberg autohton, īsi aminteste Copilu Cheatra, īn care poezia, literatura īn general, ca de altfel toate artele, īnfloreau. Se simtea un dor de libertate spirituala, de daruire, de sacrificiu chiar, pentru ideea edificarii unei noi existente a lumii romānesti transilvanene īn contextul Romāniei Mari. Actori de prima māna, solisti de opera, compozitori, literati, savanti autohtoni sau veniti din Bucuresti si din alte centre culturale ale tarii si chiar ale Europei se grabeau spre Cluj, simtind o chemare aproape mesianica. Copilu Cheatra īnsiruie nume celebre de actori ai vremii veniti de la Teatrul National din capitala ca sa edifice un teatru romānesc de anvergura la Cluj. Acum se pun, prin George Dima si bazele Conservatorului din Cluj, iar prin pictorul Al. Pop, cele ale Academiei de Arte Frumoase, iar la Universitate tronau V. Pārvan, Emil Racovita, Iuliu Hateganu, Victor Papilian.

Aceasta atmosfera nu putea fi decāt propice pentru a da nastere, la Cluj, si prin extensie īn īntreaga Transilvania, īntreaga Romānie chiar, unei resurectii spirituale, si sociale, de factura expresionista, precum cea din Germania la īnceput de secol XX.