"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVĂNEANĂ - BOEMA CLUJEANĂ
Dupa realizarea actului istoric al
Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, o efervescenta patriotica,
culturala si literara cuprinsese intelectualitatea din marile orase transilvanene: Sibiu,
Brasov, Alba Iulia si mai ales Cluj. La care se adauga tumultul
spiritual stârnit
V.Copilu Cheatra era
doar unul dintre spiritele luptatoare închinate idealurilor de înnoire,
poate nu vocea cea mai rasunatoare, dar nici, deloc, cea mai de
neglijat. I se prezisese, înca de pe când era elev, de catre
profesorul sau Dimitrie Goga, o cariera de gazetar de exceptie.
Ceea ce, în mica parte, se va adeveri, mai ales prin activitatea sa de mai
târziu la gazeta Detunata,
(1942-1944), tribuna de lupta
pentru drepturile sociale ale motilor. Cuget neastâmparat si
foarte întreprinzator, daruit si cu destul har pentru a-si
putea sustine si concretiza proiectele, poetul din Iara îsi
luase misiunea de "luminator" al motilor foarte în serios. si
pentru asta n-a precupetit timp, relatii, influenta si
chiar bani. Iar unul din visurile sale de tinerete a fost sa editeze
o "gazeta a motilor", un fel de tribuna de lupta cu armele
cuvântului pentru a "lumina" prin cultura si arte acest tinut cu
nume semet, dar destin de piatra rabdatoare sub rotile
vremurilor potrivnice. O Die Brücke à
Detunata nu a fost, desigur, o Die Brücke, iar Zlatna nu era, nici pe departe, nici Dresda, nici München, nici Berlin. Dar o adiere de program spiritual expresionist îsi face simtita prezenta în memoriile lui V.Copilu Cheatra în ceea ce a dorit sa însemne, pentru vremea aceea, "gazeta motilor". Iar sloganul, la ordinea zilei, receptionat parca din arsenalul etic expresionist, nu putea sa fie decât "ridicarea omului", modificarea constiintelor individuale si colective, care sa duca la nasterea "omului nou": "În aceste clipe în care pâinea pe masa era o himera, iar mamaliga dramuita între vatra si calorifer, am preferat ridicarea omului la nivelul care sa-l determine sa traiasca pe deplin constient. Sa nu se mai amageasca pentru vecie cu mângâierea ca, asa i-a fost dat sa traiasca, asa va trai! .(s.n.). Eram conspirativi, fiindca nu aderam la catehismul timpului, bizari prin cutezanta cuvântului raspicat împotriva imposturii si puterii oficializate sau cumparate cu aur. De fapt, Detunata a fost o miscare revolutionara: a exclus mediocritatea si demagogia, conventia si falsitatea publica si publicista"
La fel precum Avram Iancu odinioara, cel care-i lasa pe avocatii din Târgu-Mures sa se piarda în lungi dezbateri teoretice despre drepturile populatiei din Transilvania si V. Copilu Cheatra se pare ca ar fi spus în fata intelectualilor din Cluj, pierduti în acelasi tip de dezbateri sterile despre bine, drepturi si libertati: "Domnilor, vorbiti înainte, eu plec în munti sa fac gazeta".
si daca este
sa îi dam crezare lui Cheatra, nume grele din intelighentia
româneasca de la acea vreme, de
Ca Detunata se vroia o tribuna de lupta pentru drepturile motilor este clar înca din sugestivul titlu al gazetei, dar si din alte doua trimiteri grafice spre eroii-simbol ai acestei lupte: Astfel , pe toata prima pagina, sub titlu, un anume Gion, schitase portretul lui Horea peste care se culegea articolul de fond. Acest lucru se petrecea si pe pagina a opta, numai ca locul portretului lui Horea era luat de chipul eroic al lui Avram Iancu, chemând din tulnic la lupta.
Alaturi de gazeta Detunata, V. Copilu Cheatra a pus
Doar venirea comunistilor la putere a putut suprima elanul unei gazete cu un program si actiuni asa de revolutionare.
5.2. Boema clujeana: asa cum le sta bine unor tineri poeti, scriitori si artisti ai culturii clujene interbelice, acestia traiau boem, dar aveau si un cenaclu care se numea Boema. Aici se întâlnea "tânara miscare înnoitoare, cu ambitii de mecenat pe tarâmul artei si culturii transilvanene". Sediul acestui cenaclu era o remiza de pompieri de pe str. Mihail Kogalniceanu, unde locuia unul din membrii boemei, poetul Valentin Strava.
Era în Clujul interbelic o atmosfera de Heidelberg autohton,
îsi aminteste Copilu Cheatra, în care poezia, literatura în general, ca de altfel
toate artele, înfloreau. Se simtea un dor de libertate spirituala, de
daruire, de sacrificiu chiar, pentru ideea edificarii unei noi
existente a lumii românesti transilvanene în contextul României
Mari. Actori de prima mâna, solisti de opera, compozitori,
literati, savanti autohtoni sau veniti din Bucuresti
si din alte centre culturale ale tarii si chiar ale Europei
se grabeau spre Cluj, simtind o chemare aproape mesianica.
Copilu Cheatra însiruie nume celebre de actori ai vremii veniti
de
Aceasta atmosfera nu putea fi
decât propice pentru a da nastere,
|