Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVANEANA - BOEMA CLUJEANA

literatura romana


"DETUNATA", O "DIE BRUCKE" TRANSILVĂNEANĂ - BOEMA CLUJEANĂ


Dupa realizarea actului istoric al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, o efervescenta patriotica, culturala si literara cuprinsese intelectualitatea din marile orase transilvanene: Sibiu, Brasov, Alba Iulia si mai ales Cluj. La care se adauga tumultul spiritual stârnit la Arad, Timisoara, Oradea, etc. Chiar daca Alba Iulia era orasul und 11111p155l e s-a consfintit Marea Unire, Clujul se erija în adevarata capitala culturala si spirituala a Transilvaniei. Aici apareau revistele de tot felul, ca ciupercile dupa ploaie, aici se concentrase intelighentia ardeleana decisa sa fie avangarda unui nou viitor plin de perspective promitatoare pentru românii eliberati, cel putin din punct de vedere politic si cultural, de sub stapânirile straine. Se încerca, vorba lui Al. Dima, "relizarea unui mediu de înalta cultura antr-un oras de provincie".



V.Copilu Cheatra era doar unul dintre spiritele luptatoare închinate idealurilor de înnoire, poate nu vocea cea mai rasunatoare, dar nici, deloc, cea mai de neglijat. I se prezisese, înca de pe când era elev, de catre profesorul sau Dimitrie Goga, o cariera de gazetar de exceptie. Ceea ce, în mica parte, se va adeveri, mai ales prin activitatea sa de mai târziu la gazeta Detunata, (1942-1944), tribuna de lupta pentru drepturile sociale ale motilor. Cuget neastâmparat si foarte întreprinzator, daruit si cu destul har pentru a-si putea sustine si concretiza proiectele, poetul din Iara îsi luase misiunea de "luminator" al motilor foarte în serios. si pentru asta n-a precupetit timp, relatii, influenta si chiar bani. Iar unul din visurile sale de tinerete a fost sa editeze o "gazeta a motilor", un fel de tribuna de lupta cu armele cuvântului pentru a "lumina" prin cultura si arte acest tinut cu nume semet, dar destin de piatra rabdatoare sub rotile vremurilor potrivnice. O Die Brücke à la Transilvania. În cele din urma, dupa ucenicia prin alte redactii, mai ales clujene, a ajuns sa-si vada visul cu ochii si sa întemeieze, "cu oarecare temeritate", alaturi de un alt luptator împatimit pentru drepturile motilor, inginerul Ioan Popa-Zlatna, o asemenea gazeta sub numele de D e t u n a t a. Pentru aceasta nu s-a dat înapoi de la a-si alege sediul într-un orasel de munte, la Zlatna, ca sa fie acolo, aproape de moti, "lânga omul singur, care n-a avut ca arma, în schema saraca a vietii lui, decât monarhia visului. Nadejdea într-un viitor mai bun".

Detunata nu a fost, desigur, o Die Brücke, iar Zlatna nu era, nici pe departe, nici Dresda, nici München, nici Berlin. Dar o adiere de program spiritual expresionist îsi face simtita prezenta în memoriile lui V.Copilu Cheatra în ceea ce a dorit sa însemne, pentru vremea aceea, "gazeta motilor". Iar sloganul, la ordinea zilei, receptionat parca din arsenalul etic expresionist, nu putea sa fie decât "ridicarea omului", modificarea constiintelor individuale si colective, care sa duca la nasterea "omului nou": "În aceste clipe în care pâinea pe masa era o himera, iar mamaliga dramuita între vatra si calorifer, am preferat ridicarea omului la nivelul care sa-l determine sa traiasca pe deplin constient. Sa nu se mai amageasca pentru vecie cu mângâierea ca, asa i-a fost dat sa traiasca, asa va trai! .(s.n.). Eram conspirativi, fiindca nu aderam la catehismul timpului, bizari prin cutezanta cuvântului raspicat împotriva imposturii si puterii oficializate sau cumparate cu aur. De fapt, Detunata a fost o miscare revolutionara: a exclus mediocritatea si demagogia, conventia si falsitatea publica si publicista"

La fel precum Avram Iancu odinioara, cel care-i lasa pe avocatii din Târgu-Mures sa se piarda în lungi dezbateri teoretice despre drepturile populatiei din Transilvania si V. Copilu Cheatra se pare ca ar fi spus în fata intelectualilor din Cluj, pierduti în acelasi tip de dezbateri sterile despre bine, drepturi si libertati: "Domnilor, vorbiti înainte, eu plec în munti sa fac gazeta".

si daca este sa îi dam crezare lui Cheatra, nume grele din intelighentia româneasca de la acea vreme, de la Ion Simionescu, presedintele Academiei Române, pâna la poetul Adrian Maniu sau romancierul Liviu Rebreanu, s-au grabit sa salute continutul, cu "adevarate valente avangardiste", al acestei gazete motesti.



Ca Detunata se vroia o tribuna de lupta pentru drepturile motilor este clar înca din sugestivul titlu al gazetei, dar si din alte doua trimiteri grafice spre eroii-simbol ai acestei lupte: Astfel , pe toata prima pagina, sub titlu, un anume Gion, schitase portretul lui Horea peste care se culegea articolul de fond. Acest lucru se petrecea si pe pagina a opta, numai ca locul portretului lui Horea era luat de chipul eroic al lui Avram Iancu, chemând din tulnic la lupta.

Alaturi de gazeta Detunata, V. Copilu Cheatra a pus la Alba Iulia bazele unei edituri cu nume omonim, editura care sa publice materiale de culturalizare în masa, dar si carti ale unor autori moti scrise pentru moti. Aici, în editura proprie si-a tiparit poetul însusi volumul-protest împotriva Diktatului de la Viena, Cântece cu calusul în gura.

Doar venirea comunistilor la putere a putut suprima elanul unei gazete cu un program si actiuni asa de revolutionare.

5.2. Boema clujeana: asa cum le sta bine unor tineri poeti, scriitori si artisti ai culturii clujene interbelice, acestia traiau boem, dar aveau si un cenaclu care se numea Boema. Aici se întâlnea "tânara miscare înnoitoare, cu ambitii de mecenat pe tarâmul artei si culturii transilvanene". Sediul acestui cenaclu era o remiza de pompieri de pe str. Mihail Kogalniceanu, unde locuia unul din membrii boemei, poetul Valentin Strava.

Era în Clujul interbelic o atmosfera de Heidelberg autohton, îsi aminteste Copilu Cheatra, în care poezia, literatura în general, ca de altfel toate artele, înfloreau. Se simtea un dor de libertate spirituala, de daruire, de sacrificiu chiar, pentru ideea edificarii unei noi existente a lumii românesti transilvanene în contextul României Mari. Actori de prima mâna, solisti de opera, compozitori, literati, savanti autohtoni sau veniti din Bucuresti si din alte centre culturale ale tarii si chiar ale Europei se grabeau spre Cluj, simtind o chemare aproape mesianica. Copilu Cheatra însiruie nume celebre de actori ai vremii veniti de la Teatrul National din capitala ca sa edifice un teatru românesc de anvergura la Cluj. Acum se pun, prin George Dima si bazele Conservatorului din Cluj, iar prin pictorul Al. Pop, cele ale Academiei de Arte Frumoase, iar la Universitate tronau V. Pârvan, Emil Racovita, Iuliu Hateganu, Victor Papilian.

Aceasta atmosfera nu putea fi decât propice pentru a da nastere, la Cluj, si prin extensie în întreaga Transilvania, întreaga Românie chiar, unei resurectii spirituale, si sociale, de factura expresionista, precum cea din Germania la început de secol XX.





Document Info


Accesari: 2205
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )