Diftongul, triftongul si hiatul

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si o si o semivocala alaturate si se pot pronunta intr-o silaba ( iarna , haina , roua )

Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocala si 2 semivocale alaturate , pronuntate intr-o silaba ( leoaica , mi-au zis )

Hiatul repezita rostire consecutiva 24224s1817y , in silabe diferite , a doua vocale ( aer , stiinta )

Derivarea este procedeul intern de imbogatire a vocabularului care consta in formarea a unor cuvinte noi cu ajutorul prefixelor si a sufixelor ( prefixe : ANTIcamera , NEclar ; sufixe : baietANDRU , casaOAIE )

Sufixe :

• Substantivale :
• -ie ( bucurie )
• -ar ( bucatar )
• -atura ( invatatura )
• -amat [invatamant]
• -eala [ amtteala ]
• -iata [ dulceata]
• -ist [ betnist ]
• adjectivale :
• -nic
• -ator
• -cios
• -bil
• -al
• -as
• verbale :
• -a
• -ai
• -ani
• -i
• -ui
• -iza
• adverbiale
• -este
• -is
• -mente
• numeral :
• -ime
• pronume
• -ica
• interjecti
• -ica

Compunerea este procedeul lexical intern de imbogatire a vocabularului care consta in unirea a 2 sau mai multe cuvinte pt formarea unui cuvant nou

• Compunerea :

pronumele reflexive de persoana I si II provin din pronumele personale :

adverbele pot proveni din : unele adj cand determina un vb ( alt vb decat cop personal ) :

o       unele subst :

o       unele participi : Spune deschis ce are de spus

• prepozitile pot proveni din unele adverbe prin articulare cu articol hotarat

Ac : de , la cu , pe, spre, sub ,catre , in pentru , despre , dinspre , langa , de pe la , de langa , pe langa , de la , de catre , etc (loc prep : ) in afara de , in loc de , fata de , potrivit cu , aproape de , etc

Genitiv : impotriva , contra , asupra , inaintea , inapoia , imprejurul , etc ( loc prep ) in fata , in urama , in spatelr , in dosul , in susul , in afara , , etc

Dativ :datorita , gratie , multumita , aidoma , asemenea , contrar , conform , potrivit

Propozitile c`oordonatoare intr-o fraza pot fii :

• Copulative : atunci cand actiunile exprimate de vb cu functie sintactica de predicat se asociaza .In aceasta situatie raportul de coorodonare copulativa se reazizeaza prin conjunctii (si , nici , iar ) si loc conjuntionale ( precum si , nu numai , dar si , atat..cat )

El citeste,/¹ invata /² (si ) scrie/³

(1cu 2 = juxt , 2cu 3 = conj )

• Adversative , atunci cand continutul propozitilor se opune , fara insa sa se excluda.Coordonarea adversativa se va realiza prin conjunctile dar , insa , ci , iar , si ,si loc conj numai ca si prin juxtapunere ( alaturare )

Nu citeste,/¹scrie/² ( 1-2 juxt )

Am fost la el /¹ (dar) nu l-am gasit/²

Conjunctile "si" , "iar " sunt atat copulative sct si adversative :

Citeste si scrie ( conj cop )

Am fost si nu l-am gasit ( conj advers )

Citesc iar apoi scriu ( conj cop )

Tu ai invatai iar el nu ( conj advers )

• Disjunctive , atunci cand continutul lor se opune si se elimina reciproc .Coordonatoare disjunctiva in fraza se realizeaza prin conjuctie ori , sau , fie , singureori repetate , si , mai rar , prin juxtaapunere

(Ori) pleci/¹(ori ) ramai/²

Vrei , /¹ nu vrei /² bea Grigore agheasma/³

• Conclusive cand cea de-a doua propozitie este concluzia primei

Ai intarziat , /¹( deci )nu mai poti intra /²

Acest tip de coordonare se realizeaza prin conjunctiisi locutiuni conjunctionale : deci , dar , asadar , asa ca , prin urmare , de aceea , in concluzie , in consecinta , (care ) va sa zica , precum si prin juxtapunere

Raportul de subordonare se poate realiza :

• Conjunctii subordonatoare : sa , ca , daca , desi , de , ca , sa , incat , intrucat , deoarece , caci , fiincaq ,etc

M-a sfatuit /¹ (sa) invata/²

• Loc conj subordonatoare care au in alcatuire de obicei ca un ultim element o conjumnctie subordonatoare , pronume ( adj )relativ sau adv relativ :cu toate ca , pana sa , chiar ca , din cauza ca , pt ca sa , de vreme ce , pana ce , indata ce , ori cate ori , etc

N-a venit/¹ cu toate ca l-am anuntat /²

• Pron relative-interogative sau nehotarate : cine , ce , care , cate , cat , cata , cati , cel ce , cei ce , cele ce , orcine , orce , orcare , oricat , oricata , arcati , aricate , arisicare, orisicine

(Cine) inavata /¹stie /²

(Orcine) il vedea/¹ se mira /²

• Adv relative-interogative asu nehotarate : unde , cand , cum , dat , incotro , parca , oriincotro , oricati , orsicare , sau juxtapunere

Nu se stie/¹( cand) va veni /²

Ai catre /¹ ai parte/²

• Dintre elementele subordonatoare , au functie sintactica in propozita pe care o induc numai pronumele ( adj ) relative , interogative , si adv relative-interogative nehotarate .Atunci cand se substituie cu o conjnctie , sau o loc conj adv relative nu mai au fuctie sintactica:

A procedat /¹ (cum) l-am sfatuit/² ( CCM)

Nu se stie/¹_pp(cine ) va beni/²_SB

• Propozitia subordonata predivcativaraspunde la inrebarile ce ? , cum ? si determina din regenta un vb copulaiv .PR are intodeauauna o regenta cu subiect

Parerea mea este /¹_PP (ca) a gresit/²_PR

• Propozitia subordonata atributiva raspunde la inrtrebarile care? , ca fel de ? , cati ? , cate ?, al ( a , ai alea ) cui ? , si are ca termen regent un subst , pron , sau numeral

Ei sunt cei doi /¹_PP (care) au obtinut premii./²_AT

• CD raspunde la intrebarile pe cine ? , ce ? si determina in regenta un vb predicativ , personal si tranzitiv , loc vb tranzitiva sau o interjectie

Iata /¹_PP(ca ) vine/²_CD

• CI raspunde la intrebarrile cui ? , cu cine ? , cu ce ? , asupra cui ? , contra cui ? , impotriva cui? Etc si determina un vb sau o loc vb tranzitiva , o interjectie un adj ( loc afj ) sau adv sau loc adv

Este mandru/¹_PP( ca) a reusit /²_CI

• CCL : unde ? , de unde ? , pana unde ? , incotro ?

S-a dus/¹_PP ( unde ) l-au trimis /²_CL

• CCT : cand ? , pana cand ? cat timp ? , de cand ?

(Cand ) l-am vazut/¹_CT m-am bucurat/²_PP

• CCM : cum ? , cat ? , cat de ? , in ce fel ? , in ce mod ? , in ce chip ?

(Cum ) te grabesti /¹_CMasa ajungi mai repede sa faci treaba/²_PP

• CS :cu ce scop ? , in ce scop ?

Vi la mine/¹_CS (sa) iau banii/²_CS

• CTz :cu ce conditie ? si elementul de legatura se poate inlocui cu conj subordonatoare in caz ca :

(Daca)ploua /¹_CTzsa-ti iei umbrela/²_PP

• CV (concesiva) :in ciuda carui fapt ? , are ca elemente subordonatoare specifice conj subordonatoare deshi , si loc cnj : chiar daca , chiar de , chiar sa , cu toate ca , macar sa , etc iar ca elemente corelative in regenta ( principala) :adv: (si)tot , (si )totusi , cu toate acestea :

(Desi) ploua /¹_CV, am mers la mune/²_PP

• CS ( consecutiva ) : care este urmarea faptului ca ? , elemente de legaturaq : incat , incat sa ,, si are corelative pe adv : asa(de ) , astfel (de) , atat(de) si loc adv in asa fel

A citit atat de mult/¹_PP( incat) il dor ochii ./²_CS

Fgurile de stil sunt :

• Epitete
• Comparatii
• Alegorii hiperbole
• Personificari

Procedeele de sintaxa poetica :

• Enumeratii
• Repetatii
• Inversiuni
• Antiteze