Directia modernista Eugen Lovinescu
Modernismul a fost promovat de revista «Sburatorul» (1919-1922; 1926-1927) si de cenaclul cu acelasi nume.
Obiectivele revistei erau promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unor 919g614j tendinte moderniste în evolutia literaturii. "Sburatorul" refuza sa-si arate preferinta pentru vreo formula estetica anumita, astfel încât la revista colaborau samanatoristi, parnasieni, simbolisti, realisti.
Ideile lovinesciene vor fi restrânse si publicate în Istoria literaturii române contemporane si în Istoria civilizatiei române moderne
"Sburatorul" va pleda pentru racordarea literaturii române cu spiritul veacului.
Eugen Lovinescu este autorul teoriei sincronismului, conform careia civilizatia si cultura se propaga prin imitatie de la superior la inferior. Literatura trebuie sa paraseasca traditionalismul samanatorist si gândirist si sa se înscrie în modernitate cultivând inspiratia citadina, si preluând noi forme promovate de literatura europeana. Mai întâi se împrumuta forma, modelele, structurile din cultura mai dezvoltata, apoi se creeaza si un fond original, forme proprii, tinându-se cont si de specificul românesc. Lovinescu sustine ca imitatia simpla fara asimilatie nu are nici o valoare. Criticul accepta teoria formelor fara fond pe care o respingea Titu Maiorescu, considerând ca formele pot sa-si creeze fondul.
În conceptia lui Lovinescu, modernismul presupunea:
trecerea de la romanul rural la cel citadin, la literatura analitica;
preocuparea pentru problematica intelectualului;
trecerea de la poezia epica, cultivata de exemplu de George Cosbuc, la o poezie care cultiva simbolul, subiectivismul extrem;
epicul va tinde spre o creatie obiectiva (vezi cazul lui Rebreanu).
Criticul afirma primatul esteticului asupra eticului. Moralitatea unei opere de arta este de natura estetica si nu etica. Ea consta în acea înaltare impersonala, în acea obiectivare a cititorului, prin care uita de sine, traind emotii estetice.
|
