Ecouri critice

Ecouri critice

"Viata si literatura se dizolva una īn alta, īncīt nu mai poti sti, de la un punct īncolo, care e ceaiul si care e zaharul. O ase­menea ambiguitate mi se pare ca este, dincolo de impecabila stilistica a exactitatii si dincolo de orchestratia experta de tonuri narative, triumful cel mai de pret al prozelor lui Ioan Grosan."

Ioan Buduca, īn Amfiteatru, mai, 1985

"Spovedania (...) este, īn fapt, un magistral roman ratat, dus pīna la jumatate, pīna la sfert, un semn al gravitatii cu care Grosan se pregateste sa atace reduta romanesca."

Nicolae Breban, īn Contemporanul - Ideea Europeana,

8 iunie 1990

"Cu toate ca scrie "din talent", cu prea putine veleitati de teoretician, Grosan a reusit, īntre texte de toate calitatile, cāteva scrieri care, din orice unghi le-am privi, sunt printre cele mai limpezi, mai didactice texte ale postmodernismului meta-narativ din proza anilor' 80."

Mircea Cartarescu, īn Postmodernisrnul romānesc,

Ed. Humanitas, 1999

"Ioan Grosan e dintre tot mai putinii prozatori care mai cred ca lectura nu trebuie sa fie neaparat un cosmar sau o pedeapsa pe capul cititorului. El pune la bataie toate armele seductiei, īncepānd cu constructia subtila a atmosferei, cu cea rafinata a personajelor si cu cea savanta a povestirii ca atare."

Al Cistelecan, īn Vatra, iulie, 1996

"Debutānd cu o impresionanta stapānire a tuturor trucurilor scrisului, memorabil īn arta crearii senzatiei de firesc a epicului, Ioan Grosan este un prozator pe deplin maturizat. Debutul sau e o performanta: dupa o singura carte, la cea mai īnalta tensiu­ne a fictiunii, el se poate considera un autor consacrat."

Mircea Mihaies, īn Orizont, 20 decembrie 1985

"Sīnt de remarcat de altfel multele nuante ale atitudinii ironice la acest prozator, gradarea ironiei care cīnd numai iri­zeaza fin textul, o pīnza observabila numai de ochiul expert, cīnd explodeaza īn mari proiectii burlesti, care se urmeaza una pe alta, īn avalansa."

G. Dimisianu, īn Romānia literara, 5 decembrie 1985

"īntre textualitate si intertextualitati, Ioan Grosan apartine noului val de prozatori pentru care literatura nu se poate face decāt reflectānd asupra ei, punānd-o īn chestiune īn chiar clipa scrierii."

Monica Lovinescu, īn Est-etice/ Unde scurte IV,

Ed. Humanitas, 1995

"Ioan Grosan a vrut sa arate ca tema nu conteaza īn literatu­ra, compunīnd o īntreaga literatura a temei: tema conteaza ex­clusiv ca tema a literaturii. Nu ma joc cu vorbele."

Nicolae Manolescu, īn Romānia literara,

8 august 1985

"Farmecul extraordinar al micului roman de dragoste (Marea amaraciune) vine din discretia senzuala a tuturor eta­pelor lui, ca pentru a nu-i stirbi tocmai caracterul ludic, chiar si atunci cīnd dragostea pare īntr-adevar dragoste. "

Ion Negoitescu, Scriitori contemporani, Ed. Dacia

"Grosan se impune prin inteligenta, talent narativ si descrip­tiv, putere de observatie si un subtil simt al umorului".

Marian Papahagi, īn Dictionarul Scriitorilor Romāni (D-L), Editura Fundatiei Culturale Romāne, 1998

"Caravana cinematografica este, īn totalitate, o carte de proza autentica, ingenioasa, matura".

Eugen Simion, īn Romānia literara, 16 mai 1985

"Prin capacitatea exceptionala de a sugera sensuri īnalte īn cele mai neīnsemnate amanunte, prin vocatia, tot mai rara azi, de a despica platitudinea īn patru pentru a scoate la iveala drame mocnite si, desigur, prin maturitatea stilului, care e al unui autor īndelung exersat, Ioan Grosan a aratat, īnca de la debut, o vocatie indiscutabila de prozator".

Radu G. Ţeposu, īn Istoria tragica & grotesca a īntunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993