Explica modalitatile de caracterizare a personajului dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Ioan Slavici. Moara cu noroc, de Ioan Slavici
Tema o reprezintã dezumanizarea provocatã de patima banului, prezentând societatea
româneascã de la sfârsitul secolului al XIX-lea.
Caracteristicile nuvelei: subiectul dezvãluie procesul de parvenire a individului; prezintã
efectele dramatice ale inadaptãrii; descoperã complexitatea sufletelor simple: hangiii; printre stãrile
analizate în nuvela psihologicã se aflã: obsesia, frica, alienarea, erosul.
Ioan Slavici este un portretist prin excelentã. Ca prozator realist nu insistã asupra trãsãturilor
fizice, ci asupra celor psihologice, etice, de gândire si de comportament. Fizionomia personajelor si
anumite particularitãti ale acestora ilustreazã trãsãturi ale personajelor, anumite conflicte sufletesti.
Licã este un personaj malefic, demonic, secundar. El este singurul personaj care nu evolueazã,
ci are o constructie liniarã (este plat).
a. Caracterizare directã fãcutã de narator
- portretul fizic este detaliat si anticipeazã portretul moral: "om cam de 36 de ani, cu ochi mici si
verzi, cu sprâncene dese si împreunate la mijloc. Aceste trãsãturi sugereazã rãutatea si demonismul
personajului
Încã de la intrarea în scenã Licã se comportã ca un stãpân peste oameni si locuri. Inteligent, fin
cunoscãtor al psihologiei umane, el se conduce dupã un cod moral propriu, în afara legilor si a
statului
b. Caracterizare directã fãcutã de personaje:
- Ana simte cã Licã este «oarecum fioros» si îsi previne sotul cã are de a face cu un «om rãu si
primejdios
- Ghitã îi spune: «tu nu esti om Licã, ci diavol.»
c. Caracterizarea indirectã rezultã din faptele sale. Armele lui Licã sunt santajul si hotia. Are
plãcerea de a ucide cu o satisfactie demonicã. Sfârsitul lui are loc într-o noapte de Pasti, în urma
tentatiei de a se refugia într-o bisericã pãrãsitã. Acum întelege cã este pedepsit pentru fãrãdelegile
lui: "M-a ajuns mânia lui Dumnezeu." Urmãrit de Pintea, eroul se sinucide, sfãrâmându-si capul de
trunchiul unui stejar.
|