HIPERBAT = Termenul provine din fr. hyperbate, lat., gr. hyperbaton "depasire, inversare". Figura de stil indicând adaosul pe care scriitorul îl face în partea finala a unui enunt, acolo unde enuntul putea fi încheiat. Efectul acestei stramutari a cuvintelor sau modificari ce altereaza ordinea fireasca a contextului are o valoare stilistica de expresivitate patetica. "Alba o vrea, si Roma", din Horace (II, 6) al lui Corneille este o specie de H. De asemenea, în versul arghezian: "Tu, care-ai stat bataia s-asculti, pe cea din urma" (Despartire).
|
