NAINTE DE MOARTE

de Marin Preda

Din textele tiparite prin ziare si reviste, volumul de debut Întalnirea din Pamânturi aduna numai o parte: În ceata; Colina; Întalnirea din Pamânturi; O adunare linistita; Calul; Înainte de moarte.

SUBIECTUL

Stancu lui Stancila, fiind bolnav, îsi aminteste ce i s-a întâmplat acum un an. Sapând fântâna l-a apucat un junghi puternic, dar la încep 19419y2418t ut nu i a dat importanta. Omul se bucura ca e singurul din sat care avea fântâna, nemaifiind nevoit sa bata atâta drum sa ia apa.

În timp ce se odihnea la umbra unui dud intra în vorba cu Ion al lui Geaca de la primarie si-i spune acestuia sa raspândeasca în sat vestea despre fântâna. Toti oamenii au venit si au luat apa de la el, ca i au facut poteci în toata gradina.

Dupa un timp, pentru ca durerea nu înceta se duce la soacra lui Geaca sa l vindece. Pentru ca starea lui se agraveaza, fiind îngrijorat, apeleaza la un doctor.

Dupa o criza puternica, sotia lui îsi aduce aminte de un leac babesc stiut de la mama ei, dar pe care Stancu îl refuza.

Într-un târziu, pentru ca boala continua sa persiste, dupa ce o trimite pe femeie în casa îl întreba pe doctor cât mai are de trait. Raspunsul este sumbru...nu se stie daca va mai apuca toamna.

NUVELĂ PSIHOLOGICĂ

Aceasta opera este o nuvela deoarece e scrisa în proza, iar ca întindere se încadreza între schita si roman. Tot o caracteristica specifica nuvelei este numarul redus de personaje, caracterul acestora se contureaza în general în staari conflictuale.

Pentru ca Stancu lui Stancila nutreste sentimente de frica si obsesie, gândindu se la moartea sa apare un conflict interior pe de o parte vrea ca mai bine sa moara decât sa îndure suferinta bolii, dar pe de alta parte se gândeste ca îsi lasa sotia singura si cu o înmormântare pe cap.

TEORIE LITERARĂ

În nuvela avem un narator-martor, acesta este prezent la momentele mari ale actiunii:

atunci c nd Stancu al lui Stancila sapa o groapa pentru a-si construi o fântâna, moment în care îl apuca un junghi, atunci când doctorul îi face o vizita acasa sa vada cum se simte.

Deasemenea naratorul are rol de observator si este creditabil. El, înca de la începutul operei ne dezvaluie faptul ca Stancu este pe moarte si ne arata de unde i se trage boala.

Naratorul este omniscient pentru ca dezvaluie gândurile lui Stancu, prin care personajul îsi manifesta dorinta de a afla cât mai are de trait.

Naratiunea ca istorie este constrita pe baza gradatiei. Ea consta în susccesiunea acelorasi elemente într-o variatie ascendenta: Stancu începe sa sape o groapa; dupa ce sapa multe zile el gaseste apa; când este aproape gata sa termine fântâna îl apuca un junghi.Gradatia consta aici în evitarea monotoniei.

Paralelismul este prezent si el(când Stancu era sanatos si când el se îmbolnaveste);

Naratiunea ca discurs este construita pe baza prezentarii (povesteste cum Stancu încearca sa faca o ultima încercare de a se ridica din pat) dar si pe baza reprezentarii( Stancu poarta o ultima discutie cu doctorul, în care doctorul îi spune ca nu mai apuca toamna);

Portretul personajului principal Stancu lui Sancila

În aceasta nuvela apare atât portretul fizic cât si portretul moral al lui Stancu.Portretul fizic este sumar realizat rezumându-se doar la câteva detali fizice, accentul cazând de aceasta data pe portretul moral ,psihologic al lui Stancu amplu si detaliat.Portretul moral descrie trasaturile de caracter ale personajului , calitatile si defectele sale.În prima parte a nuvelei Stancu apare ca un om puternic si ambitios, dornic sa construiasca o fântâna. Odata fântâna construita el devine mai agitat, mai nemultumit, suparându-l faptul ca toti veneau in gradina la el pentru a lua apa. Portretul este gradat .La inceput Stancu apare încrezator în fortele propri, pentru ca apoi sa devina din ce în ce mai agitat, la sfârsit comportamentul sau luând chiar o nuanta de disperare, de isterie.

Portretul are functia de informare ,el da posibilitatea descoperiri personajului, a reprezentarii lui , permite cunoasterea statutului sau social, a convingerilor sale.Însa are rol si de revelator (de dezvaluire).Fizionomia ,tinuta pot dezvalui gandurile si intentiile secrete , pot indica defecte sau calitati care anticipeaza ori explica o anumita evolutie.

În opera "Înainte de moarte" apar adesea pauze descriptive intrerupând naratiunea ca sa pregateasca punctul culminant sau apare chiar într-un moment de maxima tensiune , prelungind-o, printr-o descriere(de loc sau de atmosfera).

Timpul din istorie îl constituie construirea fântânii de catre Stancu lui Stancila

Acestui timp intern îi corespunde alti trei timpi:

Timpul istoric (timpul în care se petrece actiunea)

Înainte de moarte publicata în Tineretea, anul I, nr. 16, 21 octombrie 1945, sub titlul Doctorul, cu precizarea: ,,Nuvela de Marin Preda". Sub titlul Înainte de moarte, va fi inclusa, cu mici modificari, în volmul Întalnirea din Pamânturi (1948). Reluata cu mici modificari, în volumul din 1966 în volumul II al Morometilor, primul sot al Catrinei, pe numele Nafliu, moare la fel ca Stancu lui Stancila: ,,Se apucase acest baiat sa sape un gropan, sa faca o fântâna în fundul gradinii, si nu-si daduse seama cum intrase racoarea în el si il pusese la pat o oftica fulgeratoare, în câteva saptamâni se prapadise"

S-a ales varianta de debut.