INTERPRETAREA SIMBOLURILOR
Interpretarea simbolurilor este în atentia a numeroase discipline: istoria civilizatiilor si religiilor, lingvistica, antropologia culturala, critica de arta, psihologia, medicina. De fapt, se constata ca toate stiintele care studiaza omul, s 13113r1723n ub diferitele lui aspecte, se întâlnesc în activitatea lor de cercetare cu anumite simboluri, fiind astfel obligate sa-si conjuge eforturile pentru descifrarea si interpretarea acestora.
Mircea Eliade a evidentiat de nenumarate ori importanta unei hermeneutici valide pentru conservarea, redescoperirea si potentarea sensurilor fundamentale ale simbolurilor. "Problema centrala si cea mai dificila ramâne, evident, interpretarea. În principiu, chestiunea validitatii unei hermeneutici se poate ridica oricând. Prin multiple confruntari de informatii, cu ajutorul unor asertiuni clare (texte, rituri, monumente istorice) si al aluziilorape jumatate învaluite, putem demonstra la obiect ce «vrea sa spuna» un simbol sau altul'.Validitatea simbolului ca forma de cunoastere nu depinde însa de puterea de întelegere a unui individ sau a altuia. Texte si monumente simbolice dovedesc din plin ca, cel putin pentru anumiti membri ai unei societati arhaice, simbolismul «Centrului» este transparent în întregul lui; restul societatii se multumea «sa participe» la simbolism. De altfel, sunt dificil de precizat limitele unei astfel de participari: ea variaza în functie de un numar nedeterminat de factori. Tot ce putem spune este ca actualizarea unui simbol nu este mecanica: ea se afla în .relatie cu tensiunile si cu alternantele vietii sociale, în ultima instanta cu ritmurile cosmice".
Interpretarea simbolurilor este actul de punere în relatie a mijlocului cu obiectul, de catre constiinta interpretativa. În mterpretare este foarte importanta transparenta simbolurilor. Aceasta transparenta are implicatii importante în relatia dintre constiinta interaretativa si mijlocul prin care este desemnat simbolul. Ca urmare, un univers de simboluri poate fi netransparent pentru o constiinta interpretativa, cu deosebire în cazul în care nu exista nici o legatura între universul cultural al constiintei interpretative si universul cultural în care functioneaza simbolurile respective.
Acelasi simbol va avea culori si sensuri diferite în functie de indivizi, popoare, etnii, epoci istorice sau chiar c1imatul unor perioade. Lucrul este plauzibil daca avem-în vedere ca "simbolul este strâns legat de psihologia colectiva...ca simbolul se scalda într-un mediu social chiar daca s-a ivit într-o constiinta individuala". Mai mult decât atât, putem afirma, împreuna cu Mircea Eliade, ca ansamblurile de "simboluri nu sunt descoperiri spontane ale omului ci creatii ale unui complex cultural bine delimitat, elaborat si vehiculat de anumite comunitati umane ..."
Interpretarea stiintifica a simbolurilor va depinde de progresul general al stiintelor si, mai ales, de cel înregistrat de ansamblul stiintelor socio-umane. umane.În asteptarea dezvoltarii acestor stiinte, trebuie sa remarcam, însa, ca diferitele interpretari, posibile astazi, cu privire la numeroase simboluri au anumite puncte de convergenta. Se constata totusi, ca sensul lor fundamental nu este întotdeauna acelasi, el variaza în functie de ariile culturale, în functie de indivizi si societati, precum si de situatia acestora la un moment dat. " Iata de ce interpretarea simbolului -afirma Jean Chevalier si Alain Gheerbrant - trebuie sa se inspire nu numai din reprezentarea lui, ci si din dinamica acestuia, cufundându-l în mediul sau cultural si determinându-I rolul hic et nunc".
Este sugestiva afirmatia lui Henri Corbin, citat de Jean Chevalier si Alain Gheerbrant, referitoare la descifrarea simbolurilor: "niciodata nu se va putea afirma ca a fost EXPLICAT o data pentru totdeauna, întrucât trebuie descifrat, iarasi si iarasi, întocmai ca o partitura muzicala care cere sa fie interpretata mereu în alt mod". Vom încheia concluzionând ca interpretarea veridica a simbolurilor este posibila, însa, se dovedeste a fi destul de dificila. Dificultatea survine din faptul ca simbolul "nu este numai universal, ci si extrem de variabil.. Un autentic simbol uman este caraeterizat nu prin uniformtate, ci prin versalitate. El nu este rigid sau inflexibi1, ci mobil". Mai mult, lucrurile se complica progresiv, datorita altor caracteristici ale simbolului: "nu are nici o existenta reala ca parte a lumii fizice; el are o"semnificatie".
|