INVERSIUNE
= Termenul provine din fr. inversion, lat. lit. inversio. Procedeu retoric prin care se forteaza t 13313w2219n opica normala a propozitiei, pentru a pune īn valoare si a accentua un anumit cuvānt. I. este una dintre cele mai frecvente figuri de stil si este folosita aproape involuntar īn vorbirea curenta; īn poezie, I. cea mai curenta este antepunerea atributului: "Ale turnurilor umbre ..." (Gr. Alexandrescu, Umbra lui Mircea la Cozia). I. pot fi folosite din necesitati prozodice (ritm, rima): "Pāndind, sa iasa, prin perdea, / O a vazut din cer pre ea" (Arghezi, Māhniri).
|
