Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, pe baza unei poezii romantice studiate, apartinând lui Mihai Eminescu.
Tema este un element din structura operei literare, rezultând din înlantuirea si recurenta motivelor; aspectul preluat din realitate 838w2216i spre a fi transfigurat conform fictiunii autorului.
Motivul literar este o situatie cu caracter de generalitate, personaj, obiect sau numar simbolic, maxima sau formula care se repeta în momente variate ale aceleiasi opere sau în creatii diferite, îmbogatindu-se de fiecare data cu noi sensuri; unitate structurala minimala, relevând o situatie tipica si având semnificatii simbolice.
Tema si motiv literar în poezia "Glossa" de Mihai Eminescu (1883)
Glosa este o poezie cu forma fixa, în care prima strofa este o strofa-nucleu ce introduce tema poeziei, iar fiecare dintre strofele urmatoare comenteaza succesiv câte un vers al strofei-nucleu, iar ultima strofa reia versurile primei strofe, în ordine inversa.
Tema poeziei este un cod etic al omului superior, care arata ca acesta trebuie sa renunte la fericirea iluzorie a vietii omenesti si sa se autocunoasca prin ratiune si contemplatie.
Prin continut, poezia Glossa este o poezie gnomica si filozofica, ce exprima adevaruri gnoseologice, etice si morale, cu o mare putere generalizatoare în versuri lapidare, dar cu mare concentratie sententioasa.
Motivele care apar în poezie sunt:
"Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i"
"Alte masti, aceeasi piesa
Alte guri, aceeasi gama"
"Ca un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje ;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje."
"Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete"
"Tot ce-a fost ori o sa fie
În prezent le-avem pe toate."
|