Ilustreaza conceptele operationale tema si motiv literar, apartinand modernismului.
"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice
moderne ale literaturii române din 20220n1316u perioada interbelicã, alãturi de "Testament" de Tudor Arghezi si
"Joc secund" de Ion Barbu. Poezia este asezatã în fruntea primului sãu volum, "Poemele luminii"
Tema poeziei o reprezintã atitudinea poeticã în fata marilor taine ale Universului: cunoasterea lumii
în planul creatiei poetice este posibilã numai prin iubire. În sprijinul acesteia mai apar idei precum
cunoasterea poeticã si cea rasionalã, motivul luminii, al lunii, dar cu o functie schimbatã fatã de
romantism. Elementele realului devin poartã cãtre lumea de dincolo de ele. Aceastã lume radiazã
din sensurile lucrurilor sau din relatiile lor cu lumea, cu eul liric.
Titlul este o metaforã revelatorie care semnificã ideea cunoasterii luciferice. Pronumele personal
"eu" este asezat orgolios în fruntea primei poezii din primul volum, adicã în fruntea operei. Plasarea
sa initialã poate corespunde influentelor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinerete
Titlul este reluat în incipitul poeziei, ca prin vers, iar sensul sãu, îmbogãtit prin seria de antiteze si
prin lantul metaforic, se întregeste cu versurile finale : "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii /
[...] / cãci eu iubesc /
si flori si ochi si buze si morminte". Poezia este un act de creatie, iar iubirea o cale de cunoastere a
misterelor lumii prin trãirea nemijlocitã a formelor concrete. Poezia înseamnã intuirea în particular
a universalului. Metaforele enumerate surprind temele majore ale creatiei poetice, imaginate ca
petalele unei corole uriase care adãpoateste misterul lumii: flori - semnificã fragilitatea,
prospetimea, frumusetea viatii, efemeritatea; ochi trimit la viziune, cunoastere, deschidere a
sufletului cãtre lume; buze sunt receptacole ale senzualitãtii, pot sugera sensibilitatea, intimitatea,
iubirea, rostirea poeticã, afectivitatea; morminte justificã tema mortii, eternitatea.
Elementele de recurentã în poezie sunt: misterul si motivul luminii, care implicã principiul contrar,
întunericul
|
