Lucian Blaga
Eugen Lovinescu, "Critica si literatura IV", Zburatorul literar. I, 22, 11 febr., 1922
"Poeziile lui Blaga sunt bucati de suflet, prinse sincer în fiecare clipa si redate de o superioara muzicalitate în versuri care, frânte cum sunt, se mladie împreuna cu miscarile sufletesti însesi. Aceasta forma elastica permite a se reda si cele mai delicate nuante ale cugetarii si cele mai fine acte ale simtirii. E si filozofie înauntru, o melancolica, dar nu deprimanta filozofie, care leaga împreuna toate aspectele dinafara ale naturii si, înauntru, toate miscarile prin care si noi îi raspundem."
Nicolae Iorga, "Rânduri pentru un tânar", în Neamul românesc. 1 mai, 1919
Personalitate marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea în universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895 la Lancram (Alba), sat ce poarta "în nume sunetele lacrimei". Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el însusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini mai târziu "mut ca o lebada" - neputând sa vorbeasca pâna la vârsta de patru ani.
Primele clase le face la Sebes (1902-1906), urmeaza Liceul "Andrei saguna" din Brasov (1906-1914), unde era profesor ruda sa; Iosif Blaga, autorul primului tratat romanesc de Teoria dramei. In anul izbucnirii primului razboi mondial îsi începe studiile de teologie la Sibiu. Între 1917 si 1920 frecventeaza cursurile Universitatii din Viena, unde studiaza filozofia obtinând si doctoratul. Revenit în România reîntregita se daruieste cauzei presei românesti în Transilvania, fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj.
În 1926 intra în diplomatie ocupând succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. Este ales membru al Academiei Romane, rostind în 1937 discursul de receptie intitulat Elogiul satului romanesc.
În 1939 devine profesor de filozofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce au urmat dictatului de la Viena. Din 1948, îndepartat de la catedra, lucreaza in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei. A încetat din viata la 6 mai 1961, fiind înmormântat la Lancram.
Poet cu deosebire în vers, Lucian Blaga, nu înceteaza de a fi poet în oricare din manifestarile sale culturale.
(serban Cioculescu)
Unul din cei mai importanti poeti ai secolului nostru in opera sa acopera domeniile poeziei, filosofiei, dramaturgiei, eseisticii si memoralisticii. Aparitia in 1919 a volumului de debut Poemele luminii a fost salutata de N.Iorga cu cuvintele: "In rindurile rarite igrijorator, ale cintaretilor simtirii noastre de astazi, fii binevenit, tinere Ardelean!". Au urmat volumele de versuri Pasii profetului(1921), In marea trecere(1924), Lauda somnului(1929), La cumpana apelor(1933), La curtile dorului(1938), Nebanuitele trepte(1943), Poezii(1962), volum postum cuprinzind ciclurile Mirabila saminta, Vara de noiembrie si Stihuitorul. Postum au aparut si ciclurile Virsta de fier 1940-1944, Cintecul focului, Corabii cu cenusa, Ce aude unicornul.
Desfasurata in mai multe decenii, creatia poetica a lui Lucian Blaga prezinta o evolutie vizibila atit in raportul dintre eu si lume cit si in modalitatile de expresie.
Primele doua volume, Poemele luminii si Pasii profetului, sunt dominate de un puternic vitalism, revarsat peste granitele prea strimte ale timpului, ale conditiei umane in general, ca o dorinta de cotropire cu cosmosul. Pentru poet, cunoasterea insemnind iubire, dupa cum afirma in Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.
Dramaturgia lui Lucian Blaga este compusa din operele: Zamolxe, mister pagin (1921); Daria; Fapta; Ivanca; Invierea (1925); Mesterul Manole (1927); Cruciada copiilor(1930); Arca lui Noe (1944), postum aparind Anton Pann(1964).
Creatia filosofica este grupata in trei trilogii: a cunoasterii(1943), a culturii(1944), a valorilor(1946). Cea de-a patra , cosmologica, a ramas in stadiul de proiect. Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele Pietre pentru templul meu, Discobolul si Elanul insulei.
Caracterizind personalitatea lui Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu avea sa remarce faptul ca in cultura romana influientele cugetarii germane aveau sa-si gaseasca rezonanta deplina la Titu Maoirescu si Lucian Blaga.
|
