UNIVERSITATEA 'BABEs-BOLYAI'
FACULTATEA DE ISTORIE sI FILOSOFIE
ISTORIE
Coordonator stiintific:
Prof.univ.drd. TEODOR PAVEL Absolvent
AndreeaOana Dancila
CLUJ-NAPOCA
UNIVERSITATEA
'BABEs-BOLYAI'
FACULTATEA DE ISTORIE sI FILOSOFIE
ISTORIE
ASPECTE DIN VIAŢA, ACTIVITATEA sI
PROIECTELE CULTURALE ALE LUI
ANDREI BÂRSEANU
COORD. sTIINŢIFIC:
PROF.UNIV.DRD. ABSOLVENT:
TEODOR PAVEL ANDREEA OANA DǍNCILǍ
CUPRINS
INTRODUCERE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................4
I.Viata si activitatea lui Andrei Bârseanu.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......................7
II.Andrei Bârseanu si Astra.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............37
III.Andrei Bârseanu- discursuri tinute la adunarile generale Astra.......... ..... ...... ..............51
IV.Andrei Bârseanu si proiectul pedagogic.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................65
CONCLUZII.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....75
BIBLIOGRAFIE.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................77
INTRODUCERE
În mod surprinzator, cu tot renumele cultural de care Astra a beneficiat si beneficiaza, exista un con de umbra sub care stau plasate unele din personajele sale, atât din linia secunda, dar, ceea ce e si mai frapant, chiar din pozitia de vârf a presedintelui.
CAPITOLUL I: ASPECTE DIN VIAŢA sI ACTIVITATEA LUI ANDREI BÂRSEANU
ANII DE FORMARE
ELEV LA
ACTIVITATEA CULTURALǍ ÎN TIMPUL PERIOADEI BRAsOVENE
ETAPA SIBIANA:
Eveniment destul de previzibil, la adunarea semincentenara a ASTREI, desfasurata la Blaj, în anul 1911 Andrei Bârseanu este ales presedinte al celui mai important for de cultura din Transilvania. Verdictul intelectualilor e transant:'Asociatia nu putea sa aiba mai bun presedinte'. Raportul comisiei de candidare condusa de stefan Cicio Pop va mentiona : 'Misiunea comisiunii a fost foarte usoara. Neamul românesc îsi are deja alesul sau. Dupa moartea fericitului si de toti regretatului sulutu ne-a ramas ca vrednic urmas, un singur om, care este Andrei Bârseanu, fac deci propunerea ca în scaunul marelui Andrei baron de saguna si a altor presedinti ilustri de pie memorie sa fie ales dl profesor Andrei Bârseanu' . În anul numirii sale ca presedinte al Astra, Andrei Bârseanu se va muta la Sibiu pentru a se dedica în totalitate noii sale misiuni, acceptând acum sa paraseasca Brasovul, lucru pe care îl refuzase mereu cât parintii sai traiau. Numirea sa la Astra fusese anuntata înca din luna aprilie a anului 1911, când Partenie Cosma, directorul Institutului de credit si economie Albina, membru marcant al Astrei, îi va comunica 'sunteti cel mai chemat sa ocupati acel post', însa pentru aceasta va trebui sa se mute la Sibiu. La retinerile lui Andrei Bârseanu legate de faptul ca va trebui sa renunte la profesorat si va avea deci o situatie materiala destul de nefavorabila, acelasi Partenie Cosma îl va asigura ca-i va oferi, tocmai ca sa vina în rezolvarea acestor probleme, un post în directiunea Albinei.
Profitând de dubla sa ipostaza, de presedinte al Astrei si membru al Academiei Române, Andrei Bârseanu va încerca sa creeze o punte culturala între cele doua institutii a carei functionalitate se va vedea în cadrul proiectelor pe care acesta le demareaza: bustul lui Gheorghe Baritiu, îmbogatirea fondului de carti al Astrei din 'dubletele' bibliotecii Academiei etc.
CAPITOLUL II:
ANDREI BARSEANU SI ASTRA
Partea cea mai vizibila si mai implicata, la nivelul înalt al activismului cultural, se leaga, în cazul lui Andrei Bârseanu, de anii petrecuti în apropierea Astrei.
Relatia acestuia cu Asociatiunea se contureaza mai clar înca din perioada tineretii, din anii 1878-1881, când prin ajutorul unor stipendii venite din partea forului cultural din Sibiu, Andrei Bârseanu poate frecventa cursurile facultatilor din Viena si Munchen.
Odata intrati în acest circuit, beneficiarii stipendiilor vor "semna" un angajament moral cu Asociatiunea, asigurând-o, în maura posibilitatilor, de întreg sprijinul lor.
Legatura astfel creata era întretinuta de cei care demonstrasera ca sprijinul din partea Astrei nu a fost zadarnic si care se simteau dispusi sa intre, la modul efectiv, în structurile Asociatiunii.
Reîntors la Brasov, în calitate de profesor provizoriu, iar din 1886, ca professor definitiv la scoala comerciala din oras, Andrei Bârseanu va demonstra ca si-a însusit lectia implicarii culturale, dincolo de obligatiile profesiei, activând, asa cum am aratat, într-o serie de asociatii si grupari culturale ca : Societatea de lectura, Casina româna si ziare sau reviste ca : Gazeta de Transilvania, Albina Carpatilor, Luceafarul, Familia, scoala si familia. Totodata, el continua legatura cu Astra, în 1889 participând la Adunarea generala de la Deva.
Numirea lui Andrei Bârseanu, ca membru pe viata al Astrei în anul 1891 se înscrie astfel, în linia previzibilului. Implicarea sa tot mai sustinuta, de la catedra si nu numai, în chestiunile de promovare culturala, îl propun în 1898 ca director al despartamântului Brasov al Astrei.
Aceasta functie îi revine lui Andrei Bârseanu în conditiile în care tânara generatie brasoveana dorea un teren mai larg de desfasurare a activitatilor din cadrul Asociatiunii. Astfel, la interventia energica a lui Virgil Onitiu, ca delegat al Comitetului Central al Asociatunii, în 15\27 martie 1898 are loc sedinta de alegere a noului comitet în care Andrei Bârseanu va fi ales presedinte .
ANDREI BÂRSEANU- DISCURSURI ŢINUTE LA ADUNǍRILE GENERALE ALE ASTREI
Discursurile tinute de presedintele Astrei cu ocazia Adunarilor generale reprezinta documente de o importanta istorica deosebita, care traseaza, la modul direct, imaginea unei perioade si a abordarilor unei institutii care trimite astfel, la modul verbal, mesajul sau de pozitonare în raport cu niste realitati.
Adunarea generala, formata din totalitatea membrilor fondatori, pe viata si ordinari, cu drept de veto decisiv si a membrilor onorari împreuna cu cei corespondenti cu drept de veto consultativ, constituia organul suprem al Astrei, ce stabilea programul, principalele directii de actiune si alegea conducerea permanenta.
ANDREI BARSEANU SI PROIECTUL PEDAGOGIC
CONCLUZII
Dezinteresul pentru personalitatea lui Andrei Bârseanu poate fi explicat prin faptul ca acesta nu a cautat 'lumina reflectoarelor' epocii prin iesiri zgomotoase la rampa, prin solutii ultimative sau prin controverse politice majore. Proiectele de cultura duse pe tarâmul ideii nationale s-au nascut, în cazul sau, în linistea unui birou si au fost transformate în act fara uzul unor tonalitati inflamate. Cazul sau devine astfel simptomatic pentru carturarul român 'cuminte', care si-a asumat total însa prioritatile timpului sau. Nicolae Iorga îl va intui foarte bine pe Andrei Bârseanu, atunci când, pomenindu-l va spune ca a fost asa cum timpul i-a cerut sa fie.
Prin urmare, lucrarea se vrea o umila reparatie istorica, dar si o pledoarie pentru largirea sferei de cercetare în materie de elite transilvanene. Investigatia istorica asupra scenei culturale ce dobândeste implicatii nationale în peisajul românesc trebuie sa avanseze pâna la sondarea structurilor sale de adâncime. Esalonul secund al personalitatilor ce au activat pe terenul cultural-national, desi este evident ca Andrei Bârseanu, prin amploarea proiectelor sale nu face parte din acesta, poate furniza surprize cercetarii istorice.
Analizele lui Cornel Sigmirean, Istoria formarii intelectualitatii românesti din Transilvania si Banat în epoca moderna, Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, 2000; Valer Moga, ASTRA si societatea, Cluj-Napoca, Presa Universitara Clujeana, 2003; Eugenia Glodariu, Asociatiile culturale ale tineretului studios român din Monarhia Habsburgica, Cluj-Napoca, Biblioteca Acta Musei Napocensis, 1998
I.Brosu, Amintiri din viata
preoteasca adunate si scoase la iveala dupa o
pastorire de peste cincizeci de ani,
V.Popeanga, scoala româneasca din Transilvania în perioada 1867-1918, Bucuresti, Ed.Didactica si Pedagogica, 1974, p.73.
Vasile Curticapeanu, Miscarea culturala româneasca pentru unirea din 1918, Bucuresti, Ed.stiintifica, 1968, p.33
Teodor
Pavel, Miscarea românilor pentru unitate nationala
si diplomatia Puterilor Centrale,
G.Sima, scoala româneasca din Transilvania si Ungaria, extras din Revista generala a învatamântului nr.8,9, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice,1915, nr.8-9 p.74
Andrei Bârseanu, Amintiri despre Augustin Bunea, în Gazeta Transilvaniei, 1910, an LXXIII, nr. 69, p.1.
În discursul de receptie rostit de Octavian Goga în sedinta Academiei Române, din 30 mai 1920, vorbind despre formarea lui George Cosbuc si despre exilul studentesc în monarhia Austro-Ungara, acesta încerca sa explice mentalitatea tinerilor de atunci: 'nu era alta scapare decât a-i smulge civilizatiei tot ce-ti putea da, si încarcat de prada, scuturând praful din drum a te întoarce din nou dupa zidul din batrâni, a duce mai departe firul unei continuitati milenare.' Octavian Goga, Mustul care fierbe, Bucuresti, Scripta, 1992, p.191
De Facultatea de filosofie din Viena se leaga numele mai multor intelectuali români:V.Goldis, Iuliu Moisil, Ioan Slavici, Bogdan Duica,Virgil Onitiu; C.Sigmirean, op.cit., p.151
I.Gramada, Societatea academica sociala literara'România Juna', Arad, Ed. Soc. 'România Juna', 1912 , p.1; E.Glodariu, op.cit., p. 23
Ibidem, p.42, Într-un raport al societatii pe anul 1876\1877 se specifica faptul ca aceasta lucreaza la 'calificarea deopotriva a neamului românesc în directiunea nationala'
Ioan Urban Iarnik, Andrei Bârseanu, Doine si strigaturi din Ardeal, Studiu introductiv Adrian Fochi, Bucuresti, Ed.Acad.Rep.Soc.Rom., 1968, p.31
Sara
Iercosan, Junimismul în Transilvania,
Ion
Breazu, Noi contributiuni la
patrunderea Junimismului în Transilvania, Studii literare, vol.I,
Adrian Fochi în studiul introductiv citat, îl vedea ca fiind mai degraba un foarte bun cunoscator al folclorului si nu atât un culegator de folclor cum a mai fost prezentat, p.34
Acesta va fi si argumentul forte pe care îl va folosi Vasile Alecsandri când va pleda în fata Academiei pentru publicarea acestei colectii ( la care se pare ca Andrei Bârseanu a avut contributia majora): 'din compararea acestora (a culegerilor de creatii populare din diverse locuri) apare neîndoioasa unitatea de simtire si de directiune a poporului român' sau 'ele arata ca geniul românesc este acelasi peste Carpati ca si peste Dunare, cum este si dincoace si dincolo de Milcov', Adrian Fochi, op.cit., p.47
Constantin Radulescu Motru, Andrei Bârseanu si nationalismul, Bucuresti, Cultura nationala, Academia Româna, 1924, p.4
În 1886 traduce din germana 'Calatoria
lui
Keith
Hitchins, Constiinta
nationala si actiune politica 1868-1918,
Colaboreaza la o serie de manuale scolare: Geografia pentru scoalele medii, 1888,reeditata în 1890; Gramatica
Vasile Gionea, Ecoul Memorandului în scolile secundare, Extras din 'Gazeta Juridica a Transilvaniei'
BCUC fond citat, Corespondenta, vol.II, f. 10, dupa E.Glodariu, op.cit., p.28., Andrei Bârseanu a fost presedinte al Societatii de lectura a elevilor între anii 1889-1890. Înca din perioada studiilor sale vieneze, acesta va face parte din comitetul de conducere al societatii alaturi de Augustin Bunea, Valeriu Moldovan, Alex si Constantin Alexiu
În
prefata nesemnata Viata
unui om curat la Snoave, chiuituri, povestiri adunate de Andrei Bârseanu,
Biblioteca poporala a Asociatiunii,
Octavian Taslauanu, Andrei Bârseanu, noul vicepresedinte al ASTREI în Luceafarul, IV, 1905, nr.4, p.17, 'scrie si vorbeste cea mai frumoasa limba la noi din generatia sa'
C.Radulescu Motru, op.cit., p7; I.U.Soricu în Ioan Bratu, Andreiu Bârseanu, Sibiu, Tiparul Institutului 'Dacia Traiana',1930, p.20
Paginile Luceafarului de la începutul secolului al XX-lea trateaza în numeroase rânduri aceasta problematica a poeziei care vina sa raspunda unor angajari politico-culturale, lasând în plan secund aspectul estetic.
In
prefata nesemnata Viata
unui om curat la Snoave, chiuituri, povestiri adunate de Andrei Bârseanu,
Biblioteca poporala a Asociatiunii,
Asa ajung în Transilvania o serie de carti semnate de N.Iorga: Brasovul si românii, Studii si documente, La vie intelectuelle des Roumains en 1899, I.E.Toroutiu, Studii si documente literare, vol.VI, Bucuresti, 1939 Institutul de Arte Grafice 'Bucovina'., pp.,311-314; Într-una din scrisori Andrei Bârseanu i se adresa lui N.Iorga 'am primit o noua lada cu carti. Nu stiu ce voi face cu ele, caci s-au împartit din ele destul. Probabil ca le voi distribui în alte parti, unde n-au ajuns pâna acum'. I.E.Toroutiu, op.cit., vol.VII, p.326
Analele Academiei Române, seria II, tom XXX, 1907-1908, Partea administrativa si dezbaterile, Bucuresti, 1908, p.145
Marieta Croicu, Scrisori catre Ion Bianu, vol. I, Bucuresti, Minerva, 1974, p.79, BCUC, Fond citat, Corespondenta, vol.I, f.22
I.E. Toroutiu, op.cit., vol. VI, p.154, În acelasi an Titu Maiorescu afla de la Par.Dr. Elie Daianu ca a fost unul dintre bursierii Blajului în timpul studiilor liceale efectuate la Theresianum din Viena. Acesta va alege sa restituie suma primita în timpul studiilor 'urmând gestul lui Andrei Bârseanu'. Elie Daianu îi va raspunde:'Hotarârea dumneavoastra [.] va face desigur o escelenta impresiune aici, unde acum inimile sunt pregatite, prin gestul nobil de acest fel al D-lui Andreiu Bârseanu'
Constantin I.Stan, Minunata tacere a unui boier basarabean, Bucuresti, Ed.Fundatiei Culturale Române, 1999
E. Hulea, op.cit., p.500; Dr.Blaga' Cuvântari la înmormântarea lui Andrei Bârseanu' în Transilvania, LIII, 1922, nr.11, p.680
N.Iorga, Oameni care au fost, Bucuresti, Fundatia pentru literatura si arta 'Regele Carol II', 1935, p.196
Articolul aparut în Luceafarul 1908, VII, nr.4, p.15, încearca o chestionare a idealului unitatii culturale care ascunde în viziunea lui O.Taslauanu 'o fictiune carturareasca' în conditiile în care exista de fapt o cultura a taranilor -cu adevarat nationala si o cultura a domnilor-internationala. Unirea nu va putea rezolva în viziunea sa acest derapaj al celor doua categorii sociale.
Gh.Cipaianu, ASTRA si oficialitatea maghiara la începutul anului 1918, AIIA Cluj, XV, 1972, p.357; Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul 1918-1929, Bucuresti, Cultura nationala, 1929, vol. II, p.1324
Biblioteca ASTRA Sibiu, Analele Fundatiunii Gojdu, tom VII, fascicul II, an 1916, Sibiu, Tiparul tipografiei arhidiecezane 1917, p.39
I. Clopotel, Revolutia din 1918 si unirea Ardealului cu România, Cluj-Napoca, Ed. Revistei Societatea de mâine, 1926, p.12
3000 de intelectuali sunt arestati ca suspecti si internati în lagarele din Sopron.E.Hulea, op.cit, p.501
În 1907 Huszar Antal scrisese o carte în care atacase Astra propunând modificari în statute. Investigând în 1917 activitatea Asociatiunii, acelasi personaj va declara:'este unul dintre factorii cei mai importanti ai politicii nationale extremiste române' Gh.Cipaianu, op.cit., pp.355-360
I.Lapedatu, Andrei Bârseanu, Cuvântari rostite la înmormântare lui Andrei Bârseanu, Transilvania, LIII, 1922, nr.10, p. 683
stefan Pascu, Faurirea statului national unitar român, vol. II, Bucuresti, Ed.Academiei, 1983, p.180
I.Lapedatu, Andrei Bârseanu, Cuvântarile rostite la înmormântarea lui A.Bârseanu ,Transilvania,LIII, 1922, nr.10, p.683
În articolele sale din Patria, 1919, I, nr.112-129, Ion Agârbiceanu milita pentru scoaterea în fata, dupa unire, a personalitatilor care au luptat dintotdeauna pentru idealul national
Ioan Lupas, Andrei Bârseanu, Anuarul Institutului de Istorie Nationala din Cluj, II, 1923, pp.513-515
I.E.Toroutiu, op.cit., vol. VII, 327, Scrisoare adresata în 1907 de Andrei Bârseanu catre Nicolae Iorga
Directia Judeteana Sibiu a Arhivelor Nationale (în continuare DJSAN), fond Astra, Procese verbale III \33, 1912, f.34
Ibidem, f .33. Înca din 1911, despartamântul Caransebes va fi împartit în patru noi unitati, astfel : Orsova, Biozovici, Carnereva, Caransebes.
Biblioteca Astra Sibiu,fond citat, 1916, XLI, gradul de popularitatea al presedintelui Astrei transpare din numersoasele scrisori primite din partea soldatilor romani de pe front
Horia Petra Petrescu, 'Astra de dupa razboi' în Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul 1918-1928, vol.II, p.1324
Directia Arhivelor Nationale Brasov, Colectia de documente a Bibliotecii Astra, Donatia Andrei Bârseanu
Dumitru Tomoni, Adunarile generale
ale Asociatiei transilvanene pentru literature româna si
cultura poporului roman 'ASTRA'
în Banat,
Valeriu Braniste, Pe pragul
Congresului 'Astrei' la
Analelele Academiei Române, seria II, tom XXX, 1907-1908, Partea administrativa si dezbaterile, Bucuresti, 1908, p.145
I.C.Pantu, 'Cartea lui Maiorescu 'Amintiri din viata de student'', Gazeta Transilvaniei, nr.34-35, 1910
G.Sima, scoala româneasca din Transilvania si Ungaria, Bucuresti, Institutul de Arte Grafice, 1915, p.1
V.Popeanga, Marturii
transilvanene despre acte creatoare de pedagogie româneasca,
O.Ghibu, Din istoria literaturii didactice românesti, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1975, p.36
I.I.Lapedatu, Din anii Memorandului, Bucuresti, 1941, extras din vol 'Omagiu profesorului Ioan Lupas', p.4
Andrei Bârseanu, Învataminte
din viata mitropolitului Andrei saguna,
|
