"MEMENTO MORI"
(PAMORAMA DESERTACIUNILOR)
de Mihai Eminescu
Activitatea literara a 616v219g lui Eminescu se intinde pe ceva mai mult decat zece ani. Din multimea de proiecte facute in special in tinerete numai o mica parte au fost definitivatede catre poet. Eminescu este unul dintre cei mai traditionali poeti. Toate temele sale se nasc din traditia romaneasca. In primul rand descoperim la el intentia de a trata in mari poeme epice s-au dramatice, mitologia autohtona.
Legenda dacica este preluata in poemul "Memento mori", printr-o imagine pesimista, care in loc sa demonstreze progresul, documenteaza nimicul.
Titlul poemului este o veche expresie latina, care a fost adoptata ca forma de salut in secolul XII de catre membrii unui ordin monahal, calugaresc din Franta. In traducere aceasta expresie devine: "Adu-ti aminte ca vei muri"
Poetul face o trecere in revista a marilor momente din istoria imenirii, oprindu-se si asupra momentului dacic.
In ordine cronologica trec prin fata cititorului: omul preistoric, imbracat in piei de urs si caciula de lup, Babilonul, Palestina, Egiptul, Grecia, Roma, Momentul dacic, Navalirea Barbarilor, Revolutia franceza, Napoleon(I.)/
Episodul dacic vorbeste despre trecerea podului lui Apolodor, descrie Sarmisegetuza in flacari, reia povestea daciei urmarita de Traian. Zamolxe cu zeii sai, iesind din Marea-Neagra lupta cu Zeus si cu alte divinitati elene.
Intr-o incercare de satira Decebal intreaba de soarta Sarmisegetuzei.
Razboinicii invinsi se strang sa moara in vechea lor cetate de pe marginea prapastiei. Poemul nu epuizeaza intreaga legenda getica, iar subiectul va fi reluat si adancit intr-o alta poezie intitulata: "Sarmis".
|