MIORITA
Apartenenta operei la genul epic.
Specia literara balada populara.
Balada "Miorita" a fost culeasa de Alecu Russo de la niste pastori din muntii Vrancei, pe cand se afla la Soveja si a fost publicata in prima culegere de
"Poezii populare.Balade (Cantece batranesti) de Vasile Alecsandri in 1852.
"Miorita" este o balada populara si apartine genului epic, in care se
imbina armonios elemente lirice, epice si dramatice. In structura balade se
disting doua planuri: unul epic, in care autorul anonim nareaza faptele si con-
struieste personajele reale sau fabuloase si altul lirico-dramatic, in care printr-un
dramatism impresionant ,sunt exprimate gandurile, sentimentele si atitudinea
ciobanasului in fata mortii.
Geneza baladei "Miorita" se pare ca este un fapt real petrecut intre pastori
de la un cantec liric ciobanesc sau de la un bocet.
Tema baladei are ca punct de plecare fenomenul de transhumanta, dar reprezinta o intreaga filozofie a vietii si a mortii, devenind un adevarat poem fi-
lozofic, simbolizand existenta pastorala a poporului roman.
Titlul este format dintr-un substantiv la diminutiv, nume de animal, fiind un simbol al mitologiei romanesti,subliniind legatura om-animal.
Balada contine patru teme fundamentala cadrul epic initial, mioara naz-
dravana, testamentul ciobanului moldovean si presupusa aparitie a maicutei ba-
trane si sase motive: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul
mioarei nazdravane, motivul testamentului, al alegoriei moarte-nunta si al mai-
cutei batrane, structurate in trei parti.
Prima parte cuprinde primele doua motive si este in intregime epica,
continand expozitiunea si intriga.
In expozitiune este prezentata imaginea cadrului natural feeric, in care urmeaza sa se petreaca faptele:"Pe-un picior de plai Pe-o gura de rai".Spatiul indica motivul transhumantei , simbolizat de relief deal-vale "Iata vin in cale,/Se cobor la vale" iar prezentarea personajelor se face prin integrarea fiintelor vii in mijlocul naturii. Astfel, tema folclorica legatura om-natura este
Sugerata inca de la inceputul baladei.
Intriga o constituie complotul pus la cale de ciobanul ungurean si de
cel vrancean impotriva ciobanasului moldovean, care "are oi mai multe,/
mandre si cornute,/Si cai invatati/Si caini mai barbati!"Cei doi ciobani dupa ce
s-au vorbit si sfatuit au hotarat sa-l omoare pe ciobanul moldovean"Pe l-apus
de soare", aici fiind prezent motivul complotului, determinat de rivalitatea mate-
riala care duce la invidie.
Partea a doua a baladei corespunde celui de-al treilea motiv, fiind realizat prin dialog si avand un caracter dramatic.Aceasta parte este si
prima parte a desfasurarii a actiunii.
Desfasurarea actiunii incepe prin descoperirea complotului de catre
"
Partea a treia a baladei cuprinde celelalte motive fiind partea cea mai intinsa si caracterizata printr-un lirism profound.Ea cuprinde celelalte mo-
mente ale desfasurarii actiunii si punctual culminant.
Baciul moldovean o roaga pe mioara, care este personificata sale trans-mita presupusilor asasini dorinta lui de a fi inmormantat "in strunga de oi" "in dosul stanii" cu fluierele la cap. El doreste ca mioara sa ascunda celorlalte oi moartea sa, infatisand-o ca pe o nunta de proportii cosmice,impresionante, cu participarea elementelor naturii.La fel ca in basme ,mireasa este o mandra cra-
iasa, iar nunii sunt soarele si luna, personificate fiind si celelalte elemente ale
naturii.Toate aceste elemente scot actiunea din real si o aseaza in fantastic.
Aceasta atitudine a ciobanasului indica morivul testamentului iar autorul
anonim accentueaza conditia omului in lume prin motivul alegoriei moarte-nunta , deoarece ca orice element ce apartine universului si omul se va reintegra
in cosmos, printr-o nunta spirituala cu elementele simbol ale acestuia "Soarele si luna/ Mi-au tinut cununa/ Brazi si paltinasi/ I-am avut nuntasi;/ Preoti muntii mari,/Paseri, lautari, /Pasarele mii/ Si stele faclii!"
Punctul culminant al subiectului, nu ca actiune si ca intensitate a senti-
mentului este cand ciobanasul moldovean presupune ca va fi cautat de mama sa
cu disperare: "Din ochi lacrimand,/ Pe campi alergand,/ Pe toti intreband". A-
ceasta il descrie cu sufletul ei de mama iubitoare si indurerata :'Mandru cio-
banel/ Tras printr-un inel ?/ Fetisoara lui,/ Spuma laptelui/ Mustetioara lui,/Spi-
cul graului;/Perisorul lui/Pana corbului;/Ochisorii lui,/ Mura campului!...".Aces-
ta este motivul maicutei batrane . Prin monologul maicutei, autorul anonim rea-
lizeaza un portret emotional al ciobanasului moldovean, unde liricul se imbina cu dramaticul.
Rugamintea baciului din finalul baladei simbolizeaza sensibilitatea sufle-
teasca a acestuia, deoarece el presupune durerea sfasietoare a mamei si nu vrea
ca ea sa stie "Ca la nunta mea/ A cazut o stea", aceasta fiind o superstitie popu-
lara, sugerand moartea unui om.
Deznodamantul lipseste, lasand loc la interpretari privind atitudinea ciobanului in fata mortii.Sentimentele si zbuciumul sufletesc raman la aceeasi
intensitate.Posibila moarte "si de-o fi sa mor" este imaginata de cioban fie ca o
nunta fabuloasa, ce ar semnifica o forma de integrare a vietii in circuitul exis-
tentei moarte-viata-moarte) al cosmosului, fie ca moartea ar fi un alt mod de
continuare a vietii prin contopirea cu natura vesnica.
|
