MODERNISMUL
TUDOR ARGHEZI
Universul liricii argheziene
1.Poezie filozofica
Arta poetica(testament),in cautarea lui dmnezeu (psalmii), atitudinea fata de moarte(duhovniceasca),lirica sociografica (vol.Cantare 12312r177m omului)
2.Poezie sociala
Estetica uratului(Flori de mucegai),revolta socialal(Peizaje)
3.Poezia de dragoste
-reticenta si amanare a clipei de iubire(Cuv potrivite)
-implinire erotica de tip casnic(Carticica de seara)
4.Poezia jocului (Carticica de seara)
Particularitati ale modernismului
-poezia este expresia unei constiinte framantate ,in perpetua cautare ,osciland intre stari contradictorii sau incompatibile
-tentatia absolutului
-existenta unor "categorii negative" privind vizunea asupra lumii -estetica uratului si crestinismului in ruina
-libertatea absoluta a inspiratiei
Estetica uratului -cultiva grotescul ,trivialul,atrocele ,monstruosul alaturi de gratios ,tonalitati sumbre alaturi de optimism
-I data in lit rom: implinirea prin iubirea de tip casnic , ipostaza femeie -sotie
-Carac limbajului poetic -ambiguitate si expresivitate
-Schimbari esentiale la nivel lexical si syntactic
-Limbaj socant prin asocieri socante- jocul cuvintelor reda jocul ideilor
-poezia -"esenta de cuvinte"
-Rolul poetului -"de a potrivi cuintele", "nici o jucarie nu e mai frumoasa ca jucaria de vorbe"
-sparge tiparele sintactice si topice: "sintaxa se dezarticuleaza"
-fantezie metaforica,epitetul rar,oximoronul
-cultivarea versului liber sau combinare adiversa a unor elem ale prozodiei clasice
TESTAMENT
TUDOR ARGHEZI
Geneza
-sursa de inspiratie:principiile estetice ale poetului
-face parte din volumul "Cuvinte potrivite" (1927)
Gen specie: gen lyric,Ars poetica
Idee:
Crezul artistic este o sinteza a principiilor estetice referitoare la:
conditia creatorului, natura,referentului ,esenta artei,finalitatea artei
Comunicarea in textul poetic
Discursul lyric are character adresat- lirism subiectiv se remarca
-atitudinea poetica transmisa in mod direct si la nivelul expresiei prin marcile subiectivitatii: adj posesive,vb la per I si II ,topica afectiva (inversiuni si dislocari sintactice)
- eul lyric in mai multe ipostaze eu/noi, eu/tatal-fiul (dialogul imaginar
initial) ,"de la strabunii mei pana la tine",Robul-domnul
Compozitie si limbaj poetic
Conditia creatorului
1.documentare (inspiratie): "am luat"
2.sinteza surselor :"am adunat" , "strans", "gramadi"
3.transfigurarea surselor "framantate","preschimbate" ," am prefacut"
4.modelarea constructia : "am ivit","facui" ,"iscat-am"
5.incarcarea cu finalitate : "am pus-o sa -imbie/-sa injure "
"rob","pe
branci"," un nume"
-Poetul
se autodefineste ca sclav al actului de creatie" rob" care munceste" pe branci"
sugerandu-se astfel efortul depus ina ctul creatiei reconstituit in toate
etapele sale (vezi 1-5)
-Efortul presupune un timp indelungat si este sugerat prin paralelismul dintre
munca fizica" sudoare muncii sutelor de ani" si aceea spirituala "framantate mii de saptamani"
-In vizunea lui Arghezi cuvintele se metamorfozeaza ,pastrandu-si insa forta expresiva ,idée exprimata prin oximoronul:
"Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intregag dulcea lui putere"
-Gratie actului creator si produsului finalizat acesta va deveni nemuritor iar numele sau va deveni un indice valoric
Natura referentului
"Strabunii mei" "ocara" "cenusa mortilor" "mucegaiuri"
"batranii mei" "sapa" "zdrente" "veninul"
"bunii mei" "brazda" "bube" "nori"
"graiul" "durerea"
-poetul valorifica un univers rudimentar ,stravechi cel al predecesorilor "strabunii", "bunii", "batranii" care s-au pierdut in anonimat ,au fost uitati in penumbra istoriei ceea ce sugereza metafora "ramura obscura"
-este un univers inestetic "bube","mucegaiuri","noroi" ceea ce sugereaza apartenenta poetului la "estetica uratului" ,concept preluat de la scriitorul francez Charles Baudelaire -Florile Raului
-este un univers modest- "zdrente", arhaic - "sapa", "brazda" ,univers spiritual reprezentat de limbajul argotic al strabunilor "graiul cu indemnuri pentru vite "(injuraturi) , precums I de sentimente ,dispozitile acestora "durerea", "veninul" , "ocara"
-metafora "cenusa mortilor" reveleaza caracterul inconsistent al universului strabunilor pe care pactul il transforma intr-un univers peren " Dumnezeu de piatra "
Creatia
"hrisov" "Dumnezeu de piatra"
"carte" "Preturi noi"
"testament" "preturi"
"hotar inalt cu 2 lumi pe poale" "bunuri"
"slava de foc" "cuvinte potrivite"
"slava faurita"
-Creatia este metaforic numita "testament" pentru a sugera valoara documenatra a acesteia:ea sintetizeaza ultimele principii ,dorinte ale predecesorului
-Metafora carte are loc central fiind un element de recurenta.
Termenul"carte " are rol in organizarea materialului poetic si semnifica pe rand
-realizarea ideii poetice a acumularilor spirituale-poezia rezultatul trudei
-"treapta" , punct de legatura intre predecesori si urmasi
-valoare spirituala "hrisovul cel dintai","cuvinte potrivite" ,"slova de foc si slova
faurita /Imperecheate-n carte se marita"
-metafora "hotar inalt cu 2 luni pe poale " reveleaza idée ca arta este o sinteza intre fictiune
si realitate .
-Creatia se compune din "slova de foc" metafora pentru focul launtric necesar creatiei pe cand "slova faurita" este metafora pentru calitatea de mestesug a artei
-sacralitatea si perenitatea artei sunt sugerate de metafora "dumnezeu de piatra"
-creatia este o valoare numita metaforic "bun","preturi noi"-document sacru precum Biblia-"hrisov"
-arta presupune codificare ,potrivire a cuvintelor:" cuvinte potrivite"
Creatia se contureaza in discursul lyric prin seria relatiilor de opozitie
-izvoarele poetice si creatie in sine sunt redate prin metafore dispuse in serii opuse
"din graiul lor cu indemnuri pentru vite/ eu am ivit cuvinte potrivite"
"din bube , mucegiuri si noroi /Iscat-am frumuseti si preturi noi"
-relatia autor cititor-" Robul a scris-o ,Domnul o citeste"
Receptorul
"leagane" "coroane" "miere" "icoane"
"bici" "vioara" "trapta" "ciorchin de negi"
"trapta" "fiul" "domnul" "stapanul"
"sa urci"
-Arta creeaza delectare asemenea "leaganelor",ea innobileaza asemenea "coroanelor" este dulce precum "mierea" pedepseste precum "biciul" incanta auzul ca o "vioara" cultiva sentimental religios precum "icoanele" te ajuta sa progresezi evoluezi-"treapta","sa urci" te ajuta sa eliberezi raul "ciorchin de negi"
-Receptorul este reprezentat de generatia viitoare" fiul" si de generatia trecuta "stapanul" "domnul" fata de care creatia are finalitati diferite
pe tanar il ajuta sa se formeze
pe batran il critica provocandu-i un effect negative "ca un tap injunghiat"
Asadar arta are
-finalitate estetica( de a produce catharsisul )
-finalitate formative( de a contribui la progress)
-finalitate sociala(de a critica generatiia trecuta)
-finalitate terapeutica( de a elibera raul din fiinta umana)
"Domnita lenesa" -metafora pentru principiul "arta pentru arta" care sufera in cartea peotului ce nu este adeptul acestui principui ci adeptul "arta cu tendinta"
Versificatie: - intre traditie si modernitate
-strofe inegale ca numar de versuri ,cu metrica si ritmul variabile in fc de intensitatea sentimentelor si de ideile xprimate dar se conserva rima imperecheata
|
