Maturitate artistica intr-un debut literar in proza
Mai staruie inca mirosul cernelii de tipar in cele doua romane recent aparute in literatura "Arves 2008:"Diavolul cu chip de inger" si "Ori al meu , ori al mortii!" , autor ,Dae Rasinaru.
Dae Rasinaru este un pseudonim provenit de la toponimul Rasina o veche comuna gorjeana , azi cartier al orasului Ticleni . Sub acest nume isi ascunde identitatea profesorul Constantin N.Sofei, de limba si literatura romana absolvent al Facultatii de Litere , Universitatea Bucuresti, in prezent pensionar.
Aparitia acestor carti pentru subsemnatul acestor randuri, nu este o surpriza.Cum destinele noastre au facut sa fim mereu impreuna din clasa 1 pana la pensie, ne cunoastem reciproc .
In cazul profesorului Constantin N.Sofei,aptitudinile creative s-au manifestat inca de pe bancile scolii, cand a colaborat la "Poezie,cantec,joc" cu poezii: A publicat versuri in Gazeta Gorjului, a condus cenaclul literar "Flacara" in orasul Ticleni si i-a incurajat si indrumat pe elevii cu inclinatii spre creatie.
In 1981 , a participat la un concurs cu piesa in doua acte, "Cine va fi martorul?" ,inspirata din activitatea petrolistilor, lucrare distinsa cu premiul al-2-lea , editia a-3-a a Festivalului National " Cantarea Romaniei", publicata in revista cu acelasi nume,octombrie ,1981,la rubrica "Atelier"
Titlul primului roman contine o metafora "Diavolul cu chip de inger " fiind comunismul.
Actiunea din cele doua romane este plasata in perioada interbelica, in timpul celui de-Al doilea Razboi Mondial "Ori al meu ,ori al mortii") si in perioada postbelica ("Diavolul cu chip de inger")
Chiar daca imaginarul geografic corespunde pe alocuri realitatii pastrand intocmai unele toponime si chiar antratoponime , raman carti de fictiune .
Caracterul autografic al romanului "Diavolul cu chip de inger este peremptoriu.
Colaie Rasinaru ( numele de familie identic cu al autorului) este personajul principal. Baiat sarac, inteligent si plin de umor, se casatoreste cu Polina, orfana de tata dar cu ceva avere. Munceste periodic la Constanta , cumpara pamant si devine astfel unul din taranii " mai rasariti" din localitate , fiind respectat de cei din jur.Dar cand sa se bucure si el , vin comunistii , iar satul traditional trebuie sa dispara. Cand se trece la colectivizare in Rasina ,are loc o razmerita , femeile fiind primele revoltate.
Au loc arestari , Colaie Rasinaru este nevoit sa se desparta cu greu de pamantul sau si de atelaj , sa treaca la colectiv,pentru ca ,altfel ,copilul cel mare ,profesorul,este amenintat cu inlaturarea din invatamnt.Oamenii , cunoscandu-l ca cel mai bun gospodar din sat, il pun in fruntea gospodariei colective.
Colaie Rasinaru bine tipizat, se ridica peste media semenilor sai intuieste global, cosmic lumea ,prin reflectiile sale.
"Ce frumos e soarele la asfintit! Sa tot stai sa-l privesti Nimic nu-ti mai trebuie A poleit cu aur totul. Ce bun e soarele!Daruieste viata pentru toti oamenii fara sa ceara ceva cu schimb. Poate n-ar fi rau daca ar inchide ochii pentru o zi doua . O mai face el din cand in cand da` pentru scurt timp si oamenii se ingrozesc !
"Numai cand le patrunde durere in toate partile trupului,unii oamenii uita de rautate. Daca suntem oameni, sa ne meritam numele ! Cum sa ne mancam si sa ne ucidem unii pe altii? In loc de paine si medicamente pentru boli ne punem in slujba mortii si ne pregatim sa ucidem omenirea nu odata , ci de mai multe ori. Cum de rabzi tu Soare? Si tu Cerule de ce ai indreptat mereu oamenii pe Calea Robilor?
"Sangele pamantului curge prin noi si al nostru prin bulgarii innegriti de soare Cand pun mainile pe un copac ,ii simt rasuflarea. Sunt sigur ca si el o simte pe a mea. Cand mananc un mar ,un stugure , orice fruct , sorb sangele pamantului. Fratia asta intre cer si pamant ,intre cer si natura este de la Dumnezeu lasata "
Si exemplele pot continua .
Cel de-al doilea roman , "Ori al meu , ori al mortii!" are un puternic si evident caracter educativ.
Este o plendoarie pentru unitatea si trainicia familie o familie bazata pe o adevarata iubire si pe fidelitatea conjugala.Este o tema de actualitate acum , cand , in societatea romaneasca apar tot mai multe familii dezbinate , ori iubirea de camin inseamna iubirea de neam .
Credem ca in Alexandru, personajul principal,autorul a pus mult din fiinta sa. Avem aici o polarizare poate prea exagerata a personajelor feminine , doua surori, Elena ,inger, sotia lui Alexandru , si Anica, demon.
Titlul cartii este o replica repetata de mai multe ori de catre Anica o femeie lasciva , preocupata permanent de libidou. Total opusa surori sale, Elena.
In timpul lecturii celor doua romane mi-au aparut brusc in minte spusele lui Garabet Ibraileanu despre Mihail Sadoveanu: "De unde le mai scoate? ".uneori intrece realitatea "
Desi aceste romane reprezinta un debut literar in proza, autorul pare a fi un condei exersat, cu experienta, dovedind maturitatea artistica.
Imbina cu maiestrie cele trei moduri de expunere, manuirea cu usurinta a dialogului tradeaza si inclinatia spre teatru. In cele mai frecventa cazuri apare in ipostaza scriitorului omniscient. Are simtul umorului, asemeni personajului Colaie Rasinaru
Exprimarea nominala in enunturi ca elipsa predicatului si folosirea la tot pasul a metaforei sporeste expresivitatea celor doua carti. Citatele de mai sus demonstreaza aceasta afirmatie Mai retinem cateva metafore personificatoare de carate rare : " Oamenii incercau sa stinga focul care impingeau intunericul catre cer."
"Cerul incepuse sa trimita lacrimi de durere transformate in fulgi de nea".
In timpul lecturii celor doua romane, parca simteam cum " se reincarca bateriile" cu energie pozitiva , afectiva.
Autorul pledeaza in cartile sale pentru moralitate virtuti nobile si apropierea intre oameni, pentru altruism , deoarece: " Fericit , ori nefericit, omul are nevoie de alt om , caci nu traieste decat jumatate cand traieste doar pentru el ." (Jaques Delille
Sunt carti menite sa spravietuiasca prin aspiratiile si idealurile autorului transferate personajelor carora le-a dat viata, toate incununate intr-un mesaj pentru cei care vin din urma noastra
Sptembrie 2008 C.E . Ungureanu
|
