fiica de stolnic.
Copilaria si-a petrecut-o īn apropierea Botosanilor, pe mosia parinteasca de la Ipotesti. si-a urmat clasele elementare si gimnaziale la Cernauti, oras mare, romānesc din Bucovina de nord, aliata pe atunci sub ocupatie habsburgica. Īn adolescenta a peregrinat cu trupele de actori prin tara.
A debutat la vārsta de 16 ani cu poezia "De-as avea", īn revista "Familia" de la Pesta, condusa de Iosif Vulcan, care i-a schimbat numele din Eminovici īn Eminescu. A urmat studiile universitare la Viena īntre 1869 si 1872 si la Berlin īntre 1872 si 1874. Īnca din perioada studentiei a devenit membru al Societatii Junimea. A fost director al Bibliotecii Centrale Universitare din lasi si revizor scolar. A lucrat īn gazetarie si a condus "Curierul din Iasi" si ziarul "Timpul" din Bucuresti, organ al Partidului Conservator.
Titu Maiorescu i-a publicat singurul volum de versuri aparut īn timpul vietii la finele anului 1883 si īnceputul lui 1884. Ultimii ani i-a petrecut īn suferinta si boala.
A trecut īn eternitate la 15 iunie 1889. Īn inegalabila sa biografie "Viata lui Mihai Eminescu" (1932) G. Calinescu consemna astfel, īn rānduri ritmate si cadentate, savant orchestrate de poem simfonic trecerea īn eternitate a luceafarului poeziei romānesti: "astfel se stinse īn al optulea lustru de viata, cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamāntul romānesc. Ape vor seca īn albie si peste locul īngroparii sale va rasari padure sau cetate, si cāte o stea va vesteji pe cer īn departari, pāna cānd acest pamānt sa-si strānga toate sevele si sa le ridice īn teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale
Tot Calinescu īn "Viata lui Mihai Eminescu" demonstreaza cum Eminescu ar fi revendicat de zece natii din Septentrion pāna-n Orient, si de la Marea Baltica pāna la Marea Caspica. Eminescu ar fi facut de unii falsificatori de documente rānd pe rānd suedez, polonez, rus, ucrainean, sārb, bulgar, albanez, turc, armean si persan. Dar Eminescu descindea dintr-o nobila si straveche spita romāneasca, al carei arbore genealogic cobora mult timp si-si avea radacinile adānd īnfipte īn solul..........al Bucovinei natale.
Raportul dintre national si universal
Īn cazul lui Eminescu, mai mult decāt la oricare scriitor romān se pune problema raportului dintre national si universal. Īn termeni filosofici raportul dintre national si universal este raportul de la individual la general, si de la concret la abstract. Nationalul si universalul sunt doi termeni inseparabili ai aceleiasi ecuatii, care se presupun si se interconditioneaza reciproc. Nu exista universalitate pura si abstracta, ci numai universalitate prin nationalitate.
Un fenomen abisal ca Eminescu nu poate fi explicat si īnteles decāt prin prisma teoriei inconstientului colectiv al lui Karl Gustav Yung. Din aceasta perspectiva psihanalitica moderna, Eminescu ne apare ca un produs al subconstientului colectiv romānesc. De aceea noi toti ne regasim īn Eminescu si ceva din Eminescu exista īn noi toti.
Eminescu exprima īn universalitate spiritul romānesc asa cum Dante exprima spiritul italian, Cervantes spiritul spaniol, Shakespeare spiritul englez, Voltaire spiritul francez, Goethe spiritul german, iar Puskin si Lermontov spiritul rus. Īn jurul lui Eminescu s-a construit īn timp, o īntreaga disciplina, si anume eminescologia, asa cum īn jurul lui Dante s-a construit dantologia, iar īn jurul lui Shakespeare s-a construit shakeaspearologia. Eminescologia este o disciplina vasta care cuprinde contributiile unor cercetatori si exegeti romāni sau straini la cunoasterea vietii si operei lui Eminescu.
Dintre criticii si istoricii literari romāni care s-au ocupat de Eminescu cei mai importanti, īn ordine cronologica sunt: Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu, Garabet Ibraileanu, Nicolae lorga, Dumitru Caracostea, Tudor Vianu, George Calinescu, D. Popovici, Constantin Noica, Edgar Papu, George Munteanu si Zoe Dumitrescu-Busulenga.
Dintre istoricii straini cei mai importanti ramān: eminescologia italiana Rosa del Conte, cu lucrarile ei de referinta "Eminescu sau despre absolut", istoricul literar francez Allen Guillermou, cu lucrarea sa "Geneza interioara a poeziilor lui Eminescu", cercetatorul rus Iuri Kojevnikov, cu lucrarea sa "Eminescu si problema romantismului", cercetatoarea indiana Amita Bhose, cu lucrarea sa "Eminescu si India" si exegeta elvetiana de origine romāna Zvetlana Paleologu-Matte, cu eseul "Eminescu si abisul ontologic".
|
