Ma intrebam
intr-un articol de acum cativa ani ce rost mai are sa predai limba si
literatura romana in scoli. Cum pomul se cunoaste dupa roade, spuneam, e
limpede ca toate vrajelile noastre cu "Miorita" si Eminescu, si
Sadoveanu, propozitiile subiective, predicative sau incidentale sunt timp
pierdut de pomana. Mai bine-am lasa-o balta cu materia asta, si 15115u208p cu scoala in
general. Mai bine s-ar face adolescentii ucenici, ca pe vremuri, decat sa mai
piarda vremea prin scoli. La ce-a folosit educatia natiei asteia, cand vedem ca
jumatate de milion de oameni care-au citit "Luceafarul" si, unii,
chiar "Joc secund" au putut pierde ore-n sir uitandu-se la nasterea
in direct a Monicai Columbeanu, de parca ea urma sa-l nasca pe insusi
Mantuitorul, Doamne iarta-ma, si prin asta spargand toate recordurile de
audienta? La ce foloseste audienta, daca ea se face pe socoteala unor insi ca
Becali sau ca Columbenii (cacofonia e aici nu doar intentionata, ci de-a
dreptul inevitabila)? Nu la tampirea unui popor intreg? Nu la impunerea unor
modele de oameni care ne tin la marginea lumii civilizate?
La ce
folosesc orele de limba si literatura romana cand tinerii nu mai citesc nimic?
Cand ideea de cultura, de stiinta, de arte a ajuns marginala si demodata, cand
toti stiu numele celei mai jalnice "vedete" care-si fataie fundul la
emisiunile de divertisment, dar n-a auzit nimeni de cel mai mare matematician,
fizician, filozof sau poet roman de azi? Nu vi se pare o lume pe dos? O
inversare a tot ce invatam in scoala? O schizofrenie ce opune educatia si
realitatea? De ce mai invatam? De ce mai ducem mai departe, ca pe o limba
rituala moarta, numele lui Eminescu, Caragiale, Creanga, Rebreanu? Ca sa
ajungem sa ne uitam masiv, un popor intreg, in fundul Monicai Columbeanu, care
naste in direct? I-am chinuit eu insumi pe elevi, timp de zece ani (ca sa nu
mai vorbesc de lucrul cu studentii, inca saptesprezece) cu pronumele relative,
cu acordurile, cu virgulele, cu regulile ortografice. Acum ma-ntreb de ce.
Lumea vorbeste tot cum a invatat ea, ala-n dala. Si ce sa te mai miri, cand
primul-ministru insusi, intr-un bilet adresat presedintelui, ii scrie de
parc-ar fi repetentul clasei, intr-o limba romaneasca imposibila: "Daca ai
ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?". Ce-nseamna fraza asta?
Nimic, e un nonsens. Nu se poate scoate nimic, nici pro-Basescu, nici
pro-Tariceanu de-aici. E doar o exprimare cu picioarele a celui care, dincolo
de pacatul ca e omul lui Patriciu pana-n varful unghiilor, ne mai si chinuie
urechile, de ani de zile, cu exprimari de tipul: "Omul care l-am
vazut"... Discursul sau din noaptea de Anul Nou a fost o balmajeala de
cuvinte fara nic un fel de continut real. Crezusem ca Nastase e marele maestru
in arta de a nu spune nimic in cat mai multe cuvinte. Uite ca Tariceanu pare
sa-l intreaca. Veti spune: treaba unui prim-ministru nu e sa respecte
ortografia, ci sa-si vada de ministerele lui. Uite, Vanghelie, cat e el de
simplut, face treaba la primarie. Uite, cei 300 din topul
"Capitalului" nu s-au omorat nici ei cu scoala, si ce bine-au ajuns,
pe cand belferimea si doctorimea, cu toate diplomele lor, dau din colt in colt.
Eu cred insa ca un analfabet (la propriu, sau doar politic, cultural,
stiintific etc.) nu poate face nicaieri treaba. Ca un popor de "simpluti"
smecheri, care stiu sa-nvarta o suveica a bancilor si sa cumpere echipe de
fotbal, fara habar de ce-nseamna o comunitate, binele public, valorile reale,
nu face decat sa-si fure caciula la nesfarsit. Sa-nchidem naibii portile scolii
si sa deschidem in loc scoala smecheriei, a ticalosiei si-a tembelismului
national. Ar fi mai adecvata realitatii.
Document Info
Accesari:
1701
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
