Mircea Demetriade face parte din seria de poeti simbolisti ai literaturii romane.
-la baza simbolismului sta muzica, deoarece sentimentele sunt transmise prin intermediul sugestiei ,astfel facandu-se apropierea dintre muzica si poezie.
In cazul poeziei Pianistul apare o melodie trista , data de planset, care predonima si
de delir. Temele fundamentale ale textului sunt nevroza si delirul.In text apar motive literare precum: motivul pianului(instrumentului muzical, care alina suferinta mahnirea si singuratatea), plansetului si al amintirilor.
Prima strofa incepe cu o sinestezie "vibrari adanci, sonore", alaturand mai multe tipuri de imagini, dinamica , vizuala si auditiva, fiind urmata deo personificare care arata starea de spriti a eroului liric. Acesta este mahnit , are o stare de nevroza, sugerata de epitetul "nervoase" , iar metoda pe care o gaseste potrivita pentru a se descarca este muzica pianului. Prin muzica eroul se exprima cel mai bine, sentimentele lui sunt asemanatoare cu melodia pe care o canta, cu sunetele care sunt asemanate cu niste plansete, fiind foarte profunde si intense.
A doua strofa incepe cu repetarea ultimul vers din prima, in scopul de a accentua intensitatea sentimentelor si de asemenea ajuta la crearea muzicalitatii textului, care e pe primul loc in poezia simbolista. Se pate observa ca pe tot parcursul poeziei se repta versuri intr-o anumita ordine, cu acelasi scop.Muzicalitate textului este oferita si prin pauze, care si ele accentueaza sentimentele sugerate : tristete, nevroza, delir, si singuratate.Apar figuri de stil precum epitete:"disperate" ,"adanc", 'amare"(epitet in inversiune). Pianul, datorita faptului ca este alaturi de el mereu este considerat ca un "tovaras", fiind singurul care il intelege si care scoate cele mai potrivite sunete pentru starea sa de spirit "accente disperate" "suspinuri prelungite"," vibrari adanci, sonore si pline de mahnire". Muzica pianului se asociaza cu plansul delirant al eroului liric.
Strofa a treia ne dezvaluie motivul tristetii sale delirante, si anume faptul ca respectiva a uitat de iubirea lui.Versul se termina cu puncte de suspensie, care accentueaza sentimentul de nostalgie, imbinata cu regret. Amintirile care odata ii trezeau sentimente placute acum il aduc intr-o stare de nevroza si tristete. Figuile intalnite aici sunt epitete :"prelungite", comparatia(pianul) "ca un tovaras", inversiunea " pieptu-i", si personificari precum "reamintiri ce. zambeau".
Primele trei versuri din strofa a patra reprezinta primele versuri din strofele anterioareale , iar ultimul vers din strofa a treia se repeta in finalul strofei.Aceasta insumare de repetitii confera muzicalitate si transmite sentimentele predominante din fiecare din catrenele precedente.
Incepand cu strofa a cincea apare o noua regula a asezarii versurilor, cu exceptia ultimei: primul vers este repetitia ultimul vers din strofa precedenta, al doilea este un vers pe care nu l-am mai intalnit ,asezate in ordine inversa.Ultima strofa este insumarea versurilor din mijloc.it in poezie iar al treilea reprezinta versurile componente ale celei de-a patra strofe lu
Eroul liric, involuntar intra intr-o stare de delir "aproape in nestiinta porni in aiurire".
Rtimul iambic ofera si el de asemenea muzicalitate textului.
|
