Miron Costin
Motto:1 Dar deosebirea principala, in forma si in cuprins, e ceva care aseaza cartea moldoveneasca mai presus de poema si tratul polon. Acum cronicarul e procupat de istoria Moldovei numai .Acum el scrie pentru conationalii sai,si fata de dansii sunt necesare explicatii si folositoare amintiri, care n-aveau rost intr-un raport, in proza sau in versuri, catre Hatmanul Iablonowski sau regale Sobieski.In prefata chiar, scrisa in cuvinte miscatoare, el isi arata scopul. Nu vrea sa arate numai ce stie,ci pretinde sa dezdradacineze greseli sa inlature ofense pentru poporul sau care se raspandisera prin forma interpolata a cronicii lui Ureche. Acum in tara, dandu-si in sfarsit seama de interpolari, de existenta lor, ca si de presupusele lor tendinte, el cauta informatii pe la boieri mai batrani,dintre care unii apucasera si pe Grigore Ureche,afla ceea ce putea sa afle si din cetirea cronicii , ca << amageul>> ce desfigurat povestirea prin care Ureche a voit sa transmita trecutul, <<din dragostea tarii>> , ca acest insulator e Simion Dascalul, dar ca are complici. Unul dintre acestia ar fi Misail Calugarul,iar celalt ,iscoditorul minciunii nepatriotice , Eustratie Logofatul insusi ,pe care o dinioara Miron nu se sfiise a-l recomanda Polonilor ca izvor pentru istoria tarii sale."
(N.Iorga, Istoria literaturii romanesti, I, ed. a II-a, Bucuresti,1925,P.339).
Presarate pitoresti,cu portrete bine zugravite, cu descrieri plastice, povestirea lui Miron Costin e limpede ,vioaie, captivanta. Comparatii suggestive (Domnii care infrunta urile ca si <<copacii cei mai inalti>>, cari<<mai multe vifore si mari vanturi sprijinesc>>; Rakoti in cumpana vietii <<ca cel ce se ineaca si de sabie goala se prinde>>); Proverbe platice ("Banii rascolesc in lume imparatiile si mari cetati surpa, cum zice un cuvanta lesesc: sula de aur zidul patrunde";sau vorbind de rivalitaile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu :"zece dervisi pe un covor pot incapea iar doi imparati intr-o tara nu incap";expresiuni pline de prospetime luate din materialul concret al limbii(au luat campii ;nu era copt in varsta sa;umbla cu capul a mana ;soarele era mai sus de trei,patru sulite ;pe vremea secerei),toate acestea laolalta dau stilului sau un colorit viu si o savoare deosebita.
Chiar intorsaturile frazei desi,modelate dupa
sintaxa
(N.Cartojan,Istoria literaturii romanesti vechi ,II,Bucuresti,1948, p.162).
.".Miron Costin scrie in cea de a doua jumatate a secolului al XVII-lea, cand spre deosebire de secolul al XVI-lea , se crease deja o traditie literara ,iar limba isi insusise anumite procedee de exprimare mai mult sau mai putin stabile[.].
In dezvoltarea prozei noastre literare,Miron Costin deschide un astfel un capitol nou. Originalitatea cronicarului trebuie cautata,intre altele,si in felul cum prelucreaza materialul lingvistic - limba comuna - transpunand-o uneori in tiparele sintaxei latine ;in fraza lui Miron Costin ,in ritmul periodic care apare schitat , in stilul sau ,se poate recunoaste, in unele cazuri un decalc al frazei si al perioadei din limba Latina ."
(Boris Cazacu,Studii de limba litera . Probleme anuale ale cercetarii ei.Bucuresti ,1960,p109.)
|