Mitul zburatorului
Zburatorul, dupa credinta poporului din Tara Romaneasca, e un spirit rau, ca un
zmeu, care intra noaptea pe cos sau pe horn in casele oamenilor, sub forma de
sarpe si cu aparenta de flacara care chinuieste noaptea pe femeia c 13413j913n are are lipitura,
dica pe aceea care se scoala dimineata fara puteri, zdrobita de osteneala si cu
vinetele pe corp. Femeia care e cuprinsa de aceasta fiinta rea simte pe tot
corpul ei o mare greutate, muscaturi, ciupeli si gadilaturi, si din cauza
aceasta apoi, daca se afla in stare binecuvantata, naste copilul mort.
Deci, fiecare femeie ingreunata care a avut nenorocirea sa fie vizitata de zburator, voind a scapa cat mai degraba de lipitura, adica de boala cauzata de acest spirit, cheama intr-o marti sau vineri pe moasa sau pe alta baba stiutoare ca sa-i descante si sa o vindece. Moasa sau baba chemata aduce apa neiceputa si o toarna intr-o caldare. Ia apoi noua feluri de plante si punandu-le si pe acestea, pe rand, in caldare zice: Avrameasa, Cristineasa, Leustean si Odolean, Matraguna, Sange de noua frati, Iarba ciutei si Muma padurii! Cum se sparge targul, asa sa se sparga faptul si lipitura si zburatorul. Cum se raspandesc raspantiile, asa sa se raspandeasca farmecele si lipitura si zburatorul. Cum se raspandesc raspantiile, asa sa se risipeasca vrajile si lipitura si zburatorul!
Dupa aceasta pune caldarea la foc, ca sa fiarba dimpreuna cu cele noua feluri de plante. Dupa ce a fiert de ajuns, si anume pe timpul cand "se sparge targul" (in Bucuresti "oborul"), bolnava se scalda in scaldatoarea intr-acest chip preparata. Gatindu-se de scaldat, moasa, sau cine este, ia scaldatura si o arunca la raspantii cu o mare oala noua, in trei zile, pronuntand versurile de mai sus.
Afara de scaldatoare si descantecul acesta se mai fac contra lipiturii si a zburatorului inca si hapuri cu lucruri zise sfinte, adica cu tamaie, smirna, mir mare, tarnoseala, praf de foi sfintite care se pun la icoane pe timpul cat femeia e insarcinata, iar, cand naste si pana ce "iese la molfina", peste 40 de zile, ia cate doua hapuri de acestea, dupa ce se inchina si face 15 matanii. (Mitologie romaneasca de Simion Florea Marian, editura PAIDEIA)
|